| Gangureli la nivel inalt |
Din ’89 si pana acum, Romania a primit din partea Uniunii Europene, numai pentru protectia copilului, fonduri nerambursabile de peste 160 milioane de euro. Banii s-au dus, problemele au ramas. Cum saracia nu mai poate fi invocata ca argument pentru nerezolvarea lor, raman indolenta, nepasarea, lacomia. Care dintre scuze e mai buna, domnilor guvernanti?
de ADRIANA OPREA-POP
 In perioada 1990-2000, asistenta primita din partea Uniunii Europene in domeniul protectiei copilului a depasit 100 milioane de euro: 60 de milioane – ajutor umanitar si 40 de milioane – pentru reforma sistemului de protectie a copilului.
UMANITAR. Imediat dupa Revolutia din ’89, UE a acordat un ajutor de urgenta de 48,5 milioane de euro. In ’92 au fost alocate alte 12 milioane de euro, iar printre initiativele sponsorizate se aflau si "prevenirea institutionalizarii si dezvoltarea unor solutii alternative de ingrijire a copiilor in centre de tip familial". In perioada 1993-1996 s-au derulat programele PHARE LIEN (prin care s-au alocat 425.571 de euro pentru proiecte ce vizau copiii aflati in dificultate) si PHARE DEMOCRATIA (59.381 de euro – pentru promovarea drepturilor copilului). In plus, in 1996, prin Programul PHARE de Cooperare, a fost alocata suma de 400.000 de euro pentru "sprijinirea implementarii strategiei de protectie a copilului". Alte 5,5 milioane de euro au venit din fondurile de contrapartida, pentru "imbunatatirea nivelului de trai si educatie al copiilor aflati in dificultate".
In 1998, ca urmare a unei solicitari speciale venite din partea Guvernului roman, UE a alocat alte 10 milioane de euro pentru copiii plasati in institutii (fondurile au fost realocate anul viitor). Biroul de Asistenta umanitara al UE (UE-ECHO) a oferit in plus alte 1,75 milioane de euro pentru caminele-spital.
COPIII MAI INTAI. In 1999, Romania a primit 25 milioane de euro, alocate prin Programul PHARE al Comisiei Europene pentru Dezvoltarea Serviciilor pentru Protectia Copilului. Alte 2 milioane de euro au fost alocate prin UE-ECHO si inca pe atat din fondurile de contrapartida. Din suma totala, 19 milioane au fost destinate fondului special de granturi "Copiii mai intai", pentru finantarea unor proiecte avand ca tema "dezinstitutionalizarea copiilor si prevenirea abandonului". Programul a demarat in noiembrie 2001.
In ’99 au fost cheltuite 1,8 milioane de euro pe asistenta tehnica pentru selectarea proiectelor ce urmau a fi finantate. Un milion s-a dus pe "Componenta Geamana", prin care cei din UE se asigurau ca "politica protectiei sociale in tara noastra se aplica efectiv si se gasesc solutii in prevenirea abandonului si institutionalizarii copiilor" (proiectul a fost inaugurat in iunie 2001).
Din 2001 a fost lansat Programul PHARE multianual de sprijinire a reformei in acest sector, iar UE a alocat un buget de 48 milioane de euro. 7,5 milioane au fost distribuite pentru continuarea Programului "Copiii mai intai" (care a inceput in iulie 2003, avand ca obiectiv crearea de servicii alternative, cu prioritate pentru copiii cu varste cuprinse intre 0-3 ani, aflati in institutii), 1,2 milioane de euro – asistentei tehnice pentru granturile PHARE si 0,3 milioane – pentru ANPCA.
"CASA DE COPII NU E ACASA". Mai tineti minte sloganul? "Nimic nu este mai trist pe lume ca lacrima unui copil nemangaiat. Aceasta lacrima isi propune sa o stearga acum campania "Casa de copii nu e acasa", lansata pe 22 noiembrie de Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, cu sprijinul financiar si de suflet al Uniunii Europene." Asa incepea unul dintre primele comunicate de presa lansate in 2001 de Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie...
"Campania de informare publica pentru prevenirea abandonului si institutionalizarii copiilor in Romania" s-a desfasurat in perioada mai 2001-octombrie 2002. Caracterizata inca de la debut drept un succes rasunator ("a atins o cota de notorietate si recunoastere de 70%", proclama ANPCA in acea vreme), campania a beneficiat de un suport financiar de peste 15 milioane de euro. 3,8 milioane au venit prin Programul PHARE, in timp ce aproape 11 milioane de euro au fost obtinute din sponsorizari si din spatiul media oferit gratuit. "Aceste cifre demonstreaza faptul ca este una dintre cele mai cunoscute si sustinute campanii sociale care au existat vreodata in Romania", arata ANPCA in comunicatele sale.
Ca urmare a succesului inregistrat, Comisia Europeana a alocat in 2001 noi fonduri PHARE pentru proiectul de continuare a acestei campanii. Al doilea proiect s-a desfasurat in perioada noiembrie 2001-octombrie 2003 si a beneficiat de o finantare initiala de 2,6 milioane de euro din partea UE, plus alte 6 milioane de euro din partea institutiilor mass-media romanesti si a unor companii private. Campania se adresa "in principal mamelor/familiilor cu risc de abandon si a fost concentrata pe urmatoarele probleme: sa informeze despre importanta cresterii copilului in mediu familial, despre efectele negative pe care abandonul si institutionalizarea le pot avea asupra unui copil; sa comunice existenta oportunitatilor si serviciilor alternative, pentru a ajuta familiile sa aiba grija de propriii copii". Comunicatele ANPCA din 2003 spun ca "in cadrul acestei campanii s-a acordat o atentie deosebita dezvoltarii retelei de asistenti maternali".
Tot acum doi ani, "Casa de copii nu e Acasa" a fost sustinuta de jocuri de lumini si artificii: spoturi tv si radio, mediatizare in presa scrisa, panotaj stradal, emisiuni televizate, materiale informationale, un site – www.suflet.ro (devenit, intre timp, inactiv), o linie telefonica gratuita 0800.8.200.200 (inca functionala). Nu puteau lipsi "intrunirile cu reprezentanti ai grupurilor profesionale" (bani cheltuiti pe mape de presa, pliante pe hartie lucioasa, pixuri branduite, coffee break...). Si nici concursul national "Floarea de Colt", unde 400 din cei mai talentati copii institutionalizati ai Romaniei au primit premii in bani. Totalul burselor acordate nu a depasit insa suma de 150.000 de euro...
ALTE AJUTOARE. In 2002, Fundatia SERA Romania a implementat Programul "Ajutor pentru reforma protectiei copilului – transa a doua", cu un buget total de 1.848.410 euro. Tot in aceasta perioada, Banca Mondiala a acordat un imprumut de 5 milioane de dolari, iar Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 10 milioane de euro. UNICEF a acordat asistenta in valoare de 3.562.000 de dolari si au mai fost derulate programe bilaterale cu Guvernul Marii Britanii, in valoare de 3 milioane de lire sterline.
Prin PHARE 2002, Romania primeste 13 milioane de euro – 10 milioane sunt alocate granturilor PHARE pentru serviciile de protectie a copilului, 1,5 – asistentei tehnice pentru aceste proiecte si 1,5 pentru Campania publica de promovare a drepturilor copilului. Tot prin PHARE 2002 se mai primeste un supliment cu 4,3 milioane de euro.
In 2003 este lansata campania finantata de UE, din fonduri totale de 59 milioane de euro, in vederea implementarii reformei pentru protectia copilului. In plus, in perioada 2001-2005, Romania a beneficiat de o finantare de 15 milioane de dolari, venita din partea Guvernului SUA, prin Programul ChildNet.
Intrebata care este cifra totala a finantarilor nerambursabile primite de la UE in ultimii cinci ani, ANPDC sustine ca "s-au contractat pana in prezent patru programe cu finantare din partea Uniunii Europene (PHARE) si un proiect de Twinning, a caror valoare totala este de aproximativ 56 milioane de euro". La toate aceste zeci de milioane de euro care au intrat in Romania prin PHARE se adauga sumele alocate anual de la bugetul de stat pentru protectia copilului. Anul trecut, ANPCA a primit de la bugetul de stat 248 miliarde de lei, din care 130 de miliarde au fost folosite pentru a finanta programele nationale – PIN. Anul acesta s-au alocat 143 miliarde de lei, iar la rectificarea bugetara, suma va fi suplimentata cu inca 100 miliarde de lei. Programul din acest an privind crearea retelei de asistenti maternali profesionisti pentru protectia, in regim de urgenta, a copiilor cu varste de pana in doi ani separati de familii are un buget de 30,8 miliarde de lei.
Unde se duc toti acesti bani? Pe infiintarea de centre maternale? Numarul lor a crescut de la 24 (2000) la numai 56 (2004), iar, in general, ele sunt amplasate in sediile vechilor case de copii. In Bucuresti sunt numai sapte centre maternale (cele mai multe in Sectorul 1, nici unul in Sectorul 5), unde pot fi primite mamele cu copii pe o perioada de sase luni. Din cele 14 centre de zi existente in Capitala, doar in doua (in Sectorul 1) pot fi primiti copii cu varste cuprinse intre 6 luni si 4 ani... Numarul asistentilor maternali este insuficient, iar salariile lor (in jur de 5 milioane de lei) – derizorii.
Unde se duc toti acesti bani? In 1989, Romania avea 43.854 de copii institutionalizati (10.954 erau internati in leagane), la sfarsitul anului 2004 – 32.679 de copii (1.368 se aflau in leagane)... In martie 2002, Adrian Nastase, premierul de atunci al Romaniei, declara ca "fondurile destinate acestui sector au fost folosite ineficient, in conditiile in care 60-70% din ele au fost inghitite de aparatul administrativ". Sa le fie de bine! Ce ne facem insa cu copiii abandonati in spitale pentru care statul nu ia nici o masura de protectie? Scuza cu "suntem o tara saraca" nu tine. Bani sunt, dar cei responsabili au alte lipsuri. Toata saptamana am asteptat, cu interes, o reactie din partea Guvernului. Nici un semn. Pentru victimele tsunami din Asia, oficialii s-au grabit sa iasa in lumina reflectoarelor, stergandu-si lacrimile de glicerina. "Tsunami" despre care am scris noi nu-i intereseaza. Asteapta probabil ca timpul sa impinga subiectul in uitare. Impotriva amneziei, le vom aduce aminte zilnic ca au o obligatie de serviciu si de suflet fata de acesti cetateni ai Romaniei. Fata de copiii care nu vor prezenta niciodata moda si nici nu se vor plimba cu kartul...
ABANDONUL IN ALTE TARI
Copii abandonati sunt peste tot in lume. Soarta celor din Romania este diferita... La inceputul acestui an, in capitala Iordaniei, oficialii Spitalului "Al Qasimi" se aratau ingrijorati ca au "sase copii abandonati pe an"... In Ungaria, la intrarea in maternitati sunt amplasate incubatoare speciale in care parintii isi pot lasa copiii nedoriti.
In SUA exista o legislatie speciala care prevede ca bebelusii de pana in 3 zile (30 de zile, in unele state) pot fi lasati de parinti in spitale, la Politie sau la unitatile pompieri. O fac sub protectia anonimatului, fara a fi trasi la raspundere, daca se constata ca nou-nascutul nu a suferit rele tratamente. In momentul abandonului, parintii pot cere si inceperea procedurii de adoptie pentru copil. Daca nu se intorc dupa copil in termen de 60 de zile, sunt decazuti automat din drepturi, iar copilul poate fi adoptat.
In Filipine, parintii care isi parasesc copilul care nu a implinit varsta de 7 ani sunt arestati, la expirarea unui termen de gratie de sase luni, si platesc o amenda. Daca acel copil moare din cauza abandonului, pedeapsa cu inchisoarea este intre mediu si maxim. In Portugalia, pentru abandon de copii este prevazuta o pedeapsa maxima de opt ani de inchisoare.
DESCURAJAREA ADOPTIEI
Pachetul legislativ din domeniul protectiei copilului, care a intrat in vigoare de la inceputul acestui an, ingreuneaza si procesul adoptiei interne. Singura sansa a acestor copii. Conform art. 64 din Legea 272/2004, copilul abandonat in unitati sanitare beneficiaza de plasament in regim de urgenta. Pe toata perioada acestei masuri se suspenda, de drept, exercitiul drepturilor parintesti.
Conform Legii 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, si parintii decazuti din drepturi pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului si o pot face "numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului inscrisa in certificatul de nastere". Asta inseamna ratia de doua-trei luni de abandon in maternitate... Dupa ce-si da consimtamantul, parintele firesc il poate revoca, in termen de 30 de zile!
Dar, inainte ca un copil sa fie declarat adoptabil, se fac demersuri pentru integrarea lui in familia sa (largita). Legea nu prevede nici o limita de timp. Dar spune ca, in termen de 30 de zile de la finalizarea demersurilor, instanta poate incuviinta deschiderea procedurii adoptiei interne, iar in acest moment, atentie!, "drepturile si obligatiile parintesti se suspenda" (art. 23, alin. 3 din Legea 273)... In alte 30 de zile, DPC trebuie sa identifice cel mai potrivit adoptator pentru copil. Daca nu-l gaseste, solicita Oficiului Roman pentru Adoptii ca in cinci zile sa-i transmita lista centralizata a acestora la nivel national. Are apoi la dispozitie alte 60 de zile sa aleaga din lista si inca trei sa comunice vestea adoptatorului, prin DPC de la domiciliul acestuia. Urmeaza apoi o perioada de proba de 90 de zile, timp in care copilul e incredintat familiei adoptatoare. Conform procedurii, un copil a carui mama a fost identificata de Politie si care consimte adoptia (desi e dublu decazuta din drepturi!) poate fi infiat abia dupa ce implineste 8 luni... "In Maternitatea Giulesti vin regulat familii care vor sa infieze, spune Doina Pecingina, asistenta-sefa nou-nascuti. Dar acum este foarte greu, se merge in ancheta, sunt chemate toate rudele pana la gradul IV, mama e chemata si ea in instanta..."
E greu sa te incumeti sa iei un copil, fara sa ai siguranta ca va ramane al tau! "Cunosc familii de romani care se afla acum in situatia disperata de a pierde copilul in instanta, marturiseste Alina Ceausu, asistent social la Spitalul "Victor Gomoiu". "Au in plasament copii incredintati in vederea adoptiei, dar, conform noii legislatii, trebuie sa li se faca reevaluarile. Iar mama vine si, cand il vede cum arata acum, brusc il vrea acasa. Nu conteaza unde-l duce, acum nu se mai ia copilul din familie daca nu are conditii, acum se merge pe reintregirea familiei cu orice pret!"
APEL CATRE PREMIERUL ROMANIEI
Domnule prim-ministru,
La intrunirea Grupului la Nivel Inalt in domeniul Protectiei Copilului, care a avut loc la Palatul Victoria, pe 18 martie 2005, ati declarat:
"Am sa atrag atentia asupra a trei directii in care trebuie sa actionam, in baza noii legislatii. In primul rand, fiecare copil are dreptul la identitate. Aceasta permite integrarea sa sociala ca minor si ca adult, precum si respectarea drepturilor sale. De aceea este extrem de important ca toate nasterile sa fie inregistrate, iar autoritatile statului sa actioneze in acest sens. A doua directie este legata de noua legislatie, care considera familia drept cel mai bun mediu pentru cresterea si dezvoltarea copilului. Pentru aceasta trebuie dezvoltate serviciile pentru sprijinirea familiilor, ca sa-si creasca propriii copii. A treia directie privete protectia si promovarea drepturilor copilului prin adoptie. In acest sens, trebuie intarita capacitatea institutionala a Oficiului Roman pentru Adoptii si a serviciilor de profil din cadrul autoritatilor judetene. In plus, este nevoie sa asiguram pregatirea adecvata pentru personalul din domeniu. (...)
Inainte de a fi prim-ministrul Romaniei, sunt tata. Este un lucru pe care nu-l pot uita si de aceea sustin orice initiativa care poate sa imbunatateasca situatia copiilor."
In spriritul acestor principii pe care le-ati enuntat, va solicitam sa luati, de urgenta, toate masurile care se impun pentru rezolvarea problemei copiilor abandonati in spitalele din Romania. Este injust si imoral ca sute de copii sanatosi sa-si petreaca primele luni de viata intr-o institutie sanitara, numai din neprofesionalismul, comoditatea sau lacomia celor care ar trebui sa se ocupe cu adevarat de ei. Facem apel la dumneavoastra, ca premier al Romaniei si ca tata. Salvati acesti copii!
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-05-23 12:53:17 |
 Postata de 2good |
|
|
