| Disputa minoritatilor, arbitrata la Venetia |
Comisia de la Venetia este din nou chemata sa arbitreze disputele politice de la Bucuresti. De data aceasta nu mai este vorba de Statutul maghiarilor, ca in 2001, ci de cel al minoritatilor nationale, proiect initiat de UDMR si care a generat controverse in coalitie.
de ARTHUR SUCIU
 MOTIV. In Guvern, principalele dispute sunt legate de dreptul la decizie al organizatiilor minoritatilor. Presedintele UDMR, Marko Bela, a marturisit, in urma cu doua zile, ca legea minoritatilor a ajuns subiect de disputa in cadrul coalitiei aflate la guvernare. Potrivit liderului Uniunii, Guvernul a amanat adoptarea legii deoarece mai multi ministri au formulat obiectii privind unele articole. Disputa principala vizeaza drepturile de care ar trebui sa beneficieze organizatiile si institutiile minoritatilor nationale. "In cadrul Executivului, toata lumea accepta ca este nevoie de organismele minoritatilor, dar cand vine vorba ca acestea sa aiba drept de decizie, disputele devin serioase. Or, esenta legii consta tocmai in acest drept decizional, si nu in aceea – asa cum afirma unii – a numarului de semnaturi de strans. "Pentru UDMR, fata de obiectivul prioritar, acest aspect este o chestiune secundara, dar si aici trebui sa lucram cinstit si sa nu falsificam semnaturi", a declarat Marko Bela. Legea privind statutul minoritatilor este un obiectiv prioritar al UDMR ca formatiune aflata la guvernare. Adoptarea unui act normativ care sa reglementeze drepturile minoritatilor este si un angajament al Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana.
LA VENETIA. Guvernul a decis, joi, sa solicite un punct de vedere din partea Comisiei pentru drepturile omului de la Venetia asupra proiectului de lege privind minoritatile nationale. Este pentru a doua oara cand Executivul roman apeleaza la avocatii independenti de la Venetia intr-o chestiune legata de drepturile minoritatilor nationale. In anul 2001, Comisia de la Venetia, prin raportul Jurgens, a dat un verdict negativ Legii statutului maghiarilor, solicitand Budapestei reformularea ei in spirit european. Comisia a reprosat atunci Guvernului maghiar aplicarea transfrontaliera a legii, fapt neconform cu tratatele bilaterale incheiate intre statele europene. Actualul Guvern a solicitat un punct de vedere si din partea Inaltului Comisariat pentru Minoritatile Nationale al OSCE.
RADICALI. Desi Marko Bela a subliniat punctele de disputa romano-maghiare, legea minoritatilor este criticata si de reprezentantii propriei comunitati. In timp ce partenerii romani de coalitie contesta dreptul la autoadministrare culturala a minoritatilor, pastorul reformat Laszlo Tokes considera ca acest drept este insuficient si se impune adoptarea unei legi privind autonomia pe criterii etnice. O astfel de initiativa exista, iar Tokes a anuntat ca ea va fi inaintata spre dezbatere Parlamentului. "Ne pare rau ca unii dintre capii UDMR s-au facut oportunisti si tradeaza cauza maghiarimii", a spus Tokes. Potrivit liderului Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, UDMR vrea sa creeze o alternativa falsa la autonomie, prin proiectul de lege privind statutul minoritatilor dorindu-se "sa se dezarmeze autonomia". "In locul autonomiei, se doreste sa fim multumiti cu drepturi restranse – folclorice, culturale, in ceea ce priveste limba materna", a declarat Tokes.
PARTIDE CIVICE. Initiativa legislativa a UDMR face din organizatiile minoritatilor un fel de partide civice. Confuzia din definitie este cauzata de articolul 62 din Constitutie, care permite acestor organizatii sa candideze in alegeri, iar in cazul in care nu depasesc pragul electoral de 5%, sa numeasca din oficiu un deputat. Prevederea este unica intre constitutiile europene si a fost considerata pana acum argumentul principal ca Romania respecta drepturile minoritatilor. Ea a generat, insa, o serie de confuzii legate de misiunea acestor organizatii. Cazul UDMR, singura formatiune parlamentara apartinand minoritatilor, este elocvent.
LEGEA UDMR. Proiectul privind statutul minoritatilor nationale intentioneaza sa reglementeze prioritar situatia speciala in care se afla UDMR ca organizatie parlamentara apartinand minoritatii maghiare. In prezent, Uniunea functioneaza conform Legii nr. 26/2000 privind organizatiile nonguvernamentale. Ca grupare parlamentara, UDMR primeste fonduri de la bugetul de stat, potrivit Legii finantarii partidelor politice. Articolul 62 din Constitutie vorbeste despre organizatii ale minoritatilor nationale, dar un cadru legislativ privind definirea si functionarea acestora nu a existat pana acum. Proiectul UDMR stabileste acest cadru si asimileaza organizatiile minoritatilor nationale partidelor politice.
FONDURI. Acelasi proiect confera organizatiilor apartinand minoritatilor si dreptul de a gestiona banii pentru pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale. Articolul 48 litera c). prevede ca aceste organizatii "pot administra singure sau impreuna cu alte organizatii similare fonduri speciale primite de la bugetul de stat sau bugetele locale". In prezent, aceste fonduri sunt acordate prin intermediul Departamentului guvernamental pentru Relatii Interetnice. Suma alocata minoritatilor anul acesta este de 25 miliarde lei. Gestionarea fondurilor comunitatii maghiare se face de catre Fundatia Communitas. Presedintele curatoriului acestei fundatii a fost pana la sfarsitul anului trecut presedintele UDMR, Marko Bela. In urma cu un an, mai multi reprezentanti ai unor ONG-uri maghiare au cerut separarea intereselor politice de cele civile ale comunitatii maghiare. Cotidianul de limba maghiara "Kronika" a publicat mai multe materiale care acuzau UDMR ca au construit propriul sediu al prezidiului executiv din banii fundatiei si ca salariati ai UDMR sunt platiti din aceleasi fonduri. De asemenea, exista suspiciuni ca fondurile alocate comunitatii maghiare sunt orientate catre fundatii controlate de lideri ai UDMR. Articolul 48 litera c). acorda practic UDMR dreptul de a gestiona banii pentru comunitatea maghiara, lasand nerezolvata problema separatiei dintre misiunea politica si misiunea civica a unei organizatii. Comunitatea maghiara mai primeste fonduri si din partea Guvernului ungar, prin intermediul Fundatiei Illyes, interlocutorul principal cu partea "romana" fiind tot presedintele UDMR Marko Bela.
Problema cauzata de articolul constitutional amintit si nerezolvata de proiectul de lege nu are nici o legatura cu asa-zise blocaje de comunicare intre majoritatea romana si minoritatea maghiara, ci vizeaza relatia dintre comunitatea minoritara si reprezentantii acesteia (UDMR). Din punct de vedere legal, autoritatile trebuie sa se asigure ca fondurile acordate comunitatilor nationale sunt folosite cu scopul de a proteja si dezvolta identitatea nationala a respectivei comunitati si nu pentru a sluji scopurile politice sau personale ale liderilor politici.
AUTONOMIE CULTURALA. Proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale reglementeaza si conceptul autonomiei culturale. Potrivit articolului 57, atributiile si competentele legate de autonomia culturala apartin acelorasi organizatii ale minoritatilor nationale. Articolul urmator stipuleaza ca aceste organisme au dreptul de a constitui autoritati publice cu personalitate juridica, denumite consilii nationale ale autonomiei culturale (CNAC). Reprezentantii in CNAC sunt alesi prin alegeri interne finantate de stat si au atributii in domeniul pastrarii si dezvoltarii identitatii nationale.
COMISIE
Comisia de la Venetia sau Comisia europeana pentru democratie prin drept este un organ consultativ care functioneaza sub egida Consiliului Europei si a fost creata in 1990. Zona sa de actiune este aceea a garantiilor oferite de drept in serviciul democratiei. Din comisie fac parte experti independenti de renume international, ca urmare a experientei lor in cadrul institutiilor democratice sau a contributiei lor la dezvoltarea dreptului si a stiintelor politice. Sediul comisiei este stabilit la Venetia.
STATISTICA
Conform recensamantului din 2002, in Romania traiesc 19,4 milioane de romani si 2,3 milioane de cetateni apartinand unui numar de 20 minoritati nationale. Cea mai importanta minoritate este cea maghiara, reprezentand 6,6% din totalul populatiei, urmata de minoritatea rroma (2,5%). Celelalte minoritati nu depasesc procentul de 0,3%. Limba romana este vorbita ca limba materna de 91% din totalul populatiei. In Romania, un procent de 86% s-au declarat crestin-ortodocsi, 4,7% romano-catolici, 3,2% reformati si 1,5% penticostali.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-04-26 12:09:27 |
 Postata de 2good |
|
|
