| Gorjul pleaca spre Europa de la minus 0 |
Cu reticenta. Astfel se poate rezuma primul contact cu autoritatile gorjene. Adica, cel cu directorul Directiei Integrare din cadrul Prefecturii Gorj.
 Un specialist pe probleme de integrare europeana si derularea unor programe cu fonduri straine care a tinut sa ne specifice din start ca suntem un ziar "mult prea important" ca sa discutam cu umila sa persoana si ca, intr-un astfel de caz special, cand presa de la Bucuresti se afla intr-o misiune de a se informa de starea din judetul Gorj, totul "functioneaza de sus in jos".
de ANDREEA TUDORICA, ADRIAN MOGOS
OPTIMISM. Prefectul Bejat apreciaza ca Gorjul nu e intr-o situatie critica care sa-i demoralizeze pe locuitori. Directorul de integrare nu a fost, de fapt, rauvoitor, dar era mai bine sa vorbim "cu sefu’". Si, totusi, ne-a informat despre cele 22 de programe SAPARD derulate in judet si despre celelalte cinci aflate in derulare. ZONE DEFAVORIZATE. Prefectul judetului, Stefan Popescu Bejat, ne-a primit deschis, dornic sa ne prezinte situatia nu foarte roz din judetul pe care-l conduce de cateva luni. Gorjul este un judet monoindustrial, ocolit de investitorii straini si producator de energie electrica prin cele doua termocentrale – Turceni si Rovinari. Se situeaza pe locul 31-35 in ceea ce priveste dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii si pe ultimul la investitiile externe. In acest context, e firesc sa abunde in zone defavorizate si probleme. De la cea a infrastructurii la disponibilizarile din minerit. Se incearca, acum, timid, rezolvarea in mica parte a unora dintre acestea, dar cu greu poate fi estimat un rezultat pozitiv in viitorul apropiat. "Avem nevoie ca de aer de orice este vital pentru derularea programe asistate de Uniunea Europeana pentru ca este o regiune subdezvoltata in ceea ce priveste infrastructura si fara ea nu putem sa vorbim despre o dezvoltare durabila", spune prefectul, atingand in acelasi timp si problema zonelor defavorizate din judet: "Zonele miniere, la modul general vorbind". Recent, intre Prefectura, Consiliul Judetean si Societatea nationala a Lignitului Oltenia s-a semnat un acord prin care, dupa restructurarea mineritului si, implicit, reducerea activitatii economice in zonele monoindustriale, sa fie atrase proiecte de investitii capabile sa genereze noi locuri de munca. Acest lucru, tradus, ar insemna recalificarea minerilor. Parteneriatul reprezinta primul program de alternativa sociala si economica la disponibilizarile din minerit. Cam tarziu, ar zice unii, e bine ca se face si acum, ar zice altii. Pana in prezent nu au fost bani. Prin atragerea unor investitori, care mai greu pot fi adusi in aceasta zona, s-ar putea crea locuri de munca pentru disponibilizati – in turism, la ferme de vaci de lapte sau, de ce nu, la cele de crestere a melcilor. Rezultatele sunt asteptate ceva mai tarziu, pentru ca parteneriatul a inceput de foarte putin timp.
NESIGURANTA INVESTITORILOR. "Dezvoltarea monoindustriala inseamna o incapacitate a marilor unitati de a se adapta la economia de piata si, de aici, restructurari masive si aparitia unui numar mare de someri. Pe de alta parte, unde exista bani publici (n.r. – in judetul Gorj 92% din investitii sunt de stat si numai 8% privat) exista in general coruptie si coruptia in judetul nostru este cantonata in minerit, unde au fost si poate ca mai sunt firme-capusa si, in mai mica masura, se pot gasi si in zona energetica", spune prefectul Bejat, apreciind ca la fel de vinovata pentru situatia din Gorj este si Directia Finantelor Publice, prin desele reesalonari de plati. "Intr-o asemenea situatie, va dati seama ca investitorii straini nu vor veni buluc in Gorj. Dintr-un simplu motiv: nu au siguranta. Iar asta si pentru ca in Gorj nu s-a clarificat problema proprietatii", spune prefectul. In judet, foarte multe terenuri agricole si forestiere nu au ajuns inca in posesia proprietarilor de drept. "Intr-o asemenea conjunctura, nici un investitor strain nu va veni sa-si amplaseze afacerea lui pe un teren al nimanui, cu statut juridic neclar", sustine prefectul. La aceasta situatie sunt de vina si ambiguitatile "care vin din urma" din legile proprietatii incluse "voit sau nevoit sau din lipsa de de viziune asupra acestui proces".
ALTERNATIVE. In opinia prefectului, producatorii mici si mijlocii sunt capabili sa se adapteze unei economii de piata. "Ne aflam sub punctul 0 din care plecam. Dupa integrarea in UE, nu stiu cat la suta din agentii economici existenti vor rezista exigentelor impuse. De ajutat, i-am ajutat. I-am ajutat astfel incat mereu au facut gauri in buget si au ajuns la pierderi foarte mari. Sunt multe situatii de reorganizare financiara sau falimentara. Legea falimentului face ordine in economia romaneasca. Nu se poate merge pe sistemul ´ma duc, bag 6.000 de lei in mina de carbuni si iau inapoi 1.000 numai asa, ca sa zicem dom’le, ce generos e statul asta, da ajutoareS. Mai bine niste agenti economici sanatosi, viabili, care sa se supuna singuri regulilor economiei de piata."
Alternative pentru disponibilizati ar fi: un parc industrial cu agenti economici care sa produca ce se vinde si sa-si aduca inapoi veniturile sa le poata reinvesti, zona turistica de la Ranca si Tismana si dezvoltarea rurala. Bunavointa si bani investiti sa fie. In Gorj se poate valorifica balastiera, marmura, granitul, precum si masa lemnoasa. Cele doua termocentrale, Turceni si Rovinari, produc 25%-30% din energia electrica a tarii si, in opinia prefectului, sunt moderne si viabile. Recent au fost semnate actele pentru un imprumut de la Guvernul japonez vizand investitii in termocentrala de la Turceni, iar pana in 2009 se estimeaza ca, astfel, va fi rezolvata si problema desulfurizarii la Turceni si, apoi, pana in 2012 la Rovinari.
Reprezentantul Executivului in Gorj nu exclude si una din situatiile in care anumiti primari din judet vor trebui "sa dea cu subsemnatul" pe la Parchet pentru gestionare frauduloasa sau deficitara de fonduri. "Sigur ca este posibil. S-a facut proiectul sau nu s-a facut. Acum, cand constatam ca nu s-a prea facut, oamenii dau din colt in colt." Prefectul manifesta optimism rezervat. Nu se hazardeaza sa faca pronosticuri, mai ales cand problemele sunt multe. "Nu suntem intr-o situatie critica ce ar trebui sa ne demoralizeze", conchide prefectul.
TARANUL SI DISEMINAREA
Prefectura Gorj a apreciat demn de interes pentru locuitorii judetului "asistenta pentru actiuni de infratire institutionala intre localitati care stimuleaza cetatenia europeana activa". Obiectivele acestui program sunt: apropierea cetatenilor de institutiile europene si incurajarea interactionarii cu acestea, intensificarea legaturilor dintre cetatenii statelor participante si diseminarea valorilor si obiectivelor Uniunii Europene. Trebuie precizat ca, in acest context, "a disemina" echivaleaza cu raspandirea informatiilor pe care cetateanul de la oras sau sat le preia de la autoritati pentru a-si informa vecinii sau rudele. Acest proiect a fost postat pe site-ul Prefecturii Gorj si are ca termen limita de inscriere 1 iunie 2005. Pana acum, nimeni nu s-a interesat sa colaboreze cu europenii confrati. Mai mult, directorul pe probleme de integrare al Prefecturii, Sorin Arjoca, nu stia care este obiectivul acestui program si nici care sunt conditiile de finantare. Am aflat, prin bunavointa unei domnisoare simpatice, care a gasit imediat pe Internet ceea ce cerusem anterior directorului. Domnia sa ne-a precizat ca proiectul se adreseaza in special autoritatilor locale, care ar trebui sa fie interesate, dar, din cate cunoaste, in judetul Gorj nu s-au depus cereri de finantare pentru acest program. Este si normal, din moment ce printre problemele primarilor din comune nu se numara "diseminarea satenilor" si "implementarea constiintelor europene".
FILTRELE JAPONEZE
Problemele diseminatorilor si ale diseminatilor sunt cu totul de alta natura. Bunaoara, pe 14 aprilie, la Prefectura Gorj era zi de audienta. Prefectul era insa plecat la Turceni, unde trebuia sa faca fata investitorilor japonezi veniti sa desulfureze termocentrala. Nevoile oamenilor, in cea mai mare parte tarani, erau legate de pamant, de vite. N-am auzit sa se vorbeasca despre diseminare, in ideea implementarii unei actiuni de infratire institutionala care sa stimuleze cetatenia europeana activa. Cei mai multi nu stiu cum sa intocmeasca o cerere. Am intrebat un batran care venise sa lamureasca problema titlurilor de proprietate ce stie despre diseminarea euroactiva. Ne-a raspuns cu o privire sugestiva! Nea Ion Tarlea este pensionar SMA si locuieste in comuna Glogova: "Dom’le, eu stiu doar atat. O sa fiu nevoit sa pun cercei in ureche la vite si n-am sa mai pot sa-mi fac butoiul (n.r. – cazanul de tuica) in batatura. Cand o veni momentul ala, o sa ne facem dracu’ de rusine. Stiti cum e la noi? Au pus morarul la oi si ciobanul la moara". Tarlea este convins ca bani exista, din moment ce "in comuna la noi s-au gasit fonduri pentru a pune pe banii primariei stalpi de iluminat public functionabili, dar numai la aia-n curte care s-au mai dus cu tractorul pe la astia din primarie. Acu’ cred ca auzira ceva ca veniti, ca de ieri seara se dadu drumul la becuri. Pana acu’ era bezna totala, in afara de aia de care va zisei".
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-04-26 11:57:01 |
 Postata de 2good |
|
|
