| Gorjul, ocolit de investitori |
Echipa Jurnalului National a ajuns in Gorj. Vom vedea cat e de pregatit acest judet pentru aderarea la UE. Pana atunci, retinem ca Gorjul e judetul cel mai putin interesant pentru investitiile straine. Iar mostenirea lui Brancusi nu e deloc un "brand".
EUROMANIA INTEGRARII
 Strainii nu-si baga banii in Gorj
Situat in partea de sud-vest a Romaniei, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Raului Jiu, judetul Gorj (atestat documentar ca atare la 29 iulie 1497) se intinde pe o suprafata de 560.174 ha. Etimologic, denumirea de Gorj inseamna Jiul de Sus. Resedinta administrativa a judetului este Targu-Jiu.
de GABI GOLEA
ORTACI. Mineritul este inca sursa primara de venit pentru gorjeni. Pana in anul 1945, Gorjul se caracteriza printr-o economie in care predomina agricultura extensiva, iar industria era slab dezvoltata. In perioada postbelica – mai precis incepand cu anul 1970 – dezvoltarea economico-sociala a judetului a cunoscut un ritm relativ accelerat, in mod deosebit in unele ramuri industriale, cu precadere cele privind extractia carbunelui, a titeiului si gazelor naturale, materialelor de constructii, exploatarii lemnului, constructiei de masini si de prelucrare a metalelor, Gorjul figurand printre zonele tarii furnizoare de materii prime, ceea ce a determinat existenta unor ramuri ale industriei mari consumatoare de energie electrica si cu un grad scazut de prelucrare. In agricultura, prin desfiintarea fostelor cooperative agricole s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5% din totalul suprafetei agricole, din care 88,1% la gospodariile populatiei. Desfasurarea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbari importante in structura si forma de proprietate a fondului funciar. Suprafata agricola a judetului este de 225.944 ha. In ceea ce priveste insa dezvoltarea industriala, situatia nu este foarte roz, fapt recunoscut si de prefectul Stefan Popescu-Bejat: intr-un clasament al investitiilor straine, realizat pe judete, ocupa ultimul loc, in vreme ce ierarhia realizata dupa numarul de intreprinderi mici si mijlocii plaseaza Gorjul in sfertul codaselor, pe pozitiile 31-35.
LA TRECUTU-I MARE... Primele urme ale vietii umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului in Pestera Muierilor si Pestera Parcalabului (comuna Baia de Fier), Pestera Cioarei (sat Brosteni, comuna Pestisani), Cartiu, descoperiri care apartin epocii paleolitice. Cercetarile arheologice au dus la descoperirea complexului de fortificatii romane de la Bumbesti Jiu (Plesa-Porceni, Bumbesti Jiu "Vartop" si Bumbesti Jiu "Gara"), a castrelor cu val de pamant de la Catunele, Pinoasa-Vart, precum si a asezarilor civile romane de la Sacelu, Ciocadia, Tg. Jiu, Slobozia-Barsesti.
ALIATII LUI MIHAI VITEAZUL. Dupa formarea statului feudal Tara Romaneasca, izvoarele scrise privind judetul Gorj sunt din ce in ce mai numeroase si mai variate ca informatii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poarta data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care atesta existenta unor localitati gorjene (Tismana si Dabacesti), ultima fiind semnalata ca resedinta a primului judet, Jalesul. In aceeasi zona mai sunt amintite judetele Motru (atestat la 10 iunie 1415), Gilort (atestat la 3 mai 1502) si judetul Gorj care a inglobat treptat teritoriile judetelor amintite, a caror autoritate scazuse.
In Evul Mediu sunt atestate mai multe familii boieresti care au avut un rol important in viata politica, economica si culturala a tarii. In evenimentele timpului, pe Mihai Viteazul l-au sprijinit fratii Buzesti si Stoica Raiosanu sau boierii Glogoveni, Bengesti, Bibesti si marele ban Cornea Brailoiu. Domnitorii si marea boierime au ctitorit in Gorj numeroase manastiri si biserici precum Tismana (1373), Visina, Crasna (1636), Polovragi (1648) etc. Din stilul brancovenesc al artei romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se mai pastreaza astazi case si conace boieresti precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni si a Glogovenilor din Glogova. Tot in aceste timpuri se dezvolta un nou tip de constructii feudale: culele (locuinte fortificate, nascute din necesitati de aparare). Au existat peste 20 de astfel de constructii in Gorj, insa astazi doar cateva se mai pastreaza in forma lor originara: Cula Cornoiu, Cioba-Chintescu si Cocos-Crasnaru.
LA PORTILE MODERNITATII. De pe meleagurile Gorjului se declanseaza miscarea de la 1821, care a reprezentat in istoria principatelor Romane sfarsitul vechiului regim feudal si inceputul epocii moderne. Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde si judetul Gorj, "Proclamatia eliberatoare" fiind citita la Tg. Jiu la 20 iunie 1848. In cadrul Guvernului Provizoriu, judetul este reprezentat in Adunarea Constitutionala de Gheorghe Magheru si Christian Tell, originari din Gorj. Treizeci de ani mai tarziu, efective militare gorjene vor participa la razboiul de independenta. Ostasii gorjeni vor fi incadrati in regimentele 2 Calarasi si 2 Dorobanti. Primii soldati gorjeni care vor intra in lupta vor fi cei cantonati la Calafat, efectuand lucrari de fortificatie si misiuni de recunoastere pentru localizarea pozitiilor turcesti de pe malul drept al Dunarii. Sacrificiul ostasilor gorjeni in obtinerea independentei s-a ridicat la aproape 250 de morti. Locuitorii gorjeni vor fi angrenati si in desfasurarea luptelor din primul razboi mondial. Se remarca si cea care va deveni "Eroina de la Jiu", Ecaterina Teodoroiu.
In perioada interbelica, Gorjul va da scenei politice si culturale romanesti mai multe personalitati dintre care se remarca: Gheorghe Tatarescu, Grigore Iunian sau Constantin Brancusi si pictorul Iosif Keber.
Gorjul este cunoscut si ca o bogata si autentica zona folclorica, fiind pastratorul unor obiceiuri si traditii care se pierd in istorie si al unei arhitecturi in lemn de o autentica valoare.
O palma de pamant
--------------------------------------------------------------------------------
Numarul total de locuitori este de 387.407 persoane
Suprafata judetului este de 5.602 kilometri patrati
In mediul urban locuiesc 162.620 de locuitori, iar in cel rural 224.787 de locuitori
Exista in judetul Gorj trei zone defavorizate: zona Motru-Rovinari (suprafata de 68.882 de hectare si 59.015 locuitori), zona Albeni (28.610 hectare si 20.933 de locuitori) si zona Schela (cu o suprafata de 30.833 de hectare si 14.305 locuitori)
236 de kilometri de retea de cale ferata
1.500 de kilometri de drumuri la nivelul judetului
--------------------------------------------------------------------------------
GEOGRAFIE – UN JUDET LA INALTIME
Judetul Gorj acopera partial trei forme de relief distincte: Dealurile Piedmontului Getic, Depresiunea Subcarpatica a Olteniei, Lantul Carpatic Meridional. Paralela 45 traverseaza judetul prin mijloc si la sudul municipiului Targu-Jiu, vecinii sai sunt: la nord judetul Hunedoara, la nord-vest judetul Caras-Severin, la est, sud-est si sud-vest judetele Valcea, Dolj si Mehedinti, avand o suprafata de 5.602 kmp, 2,3% din teritoriul Romaniei, situandu-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafetei.
Relieful judetului este divers, continand trei trepte importante: munti, dealuri sub-carpatice si extremitatea nordica a Podisului Getic. Muntii acopera 30% din suprafata judetului. Cea mai mare altitudine este atinsa de Varful Parangul Mare (2.518 m), al doilea ca inaltime in Carpatii Romanesti. Masivul Vulcan continua Muntii Parang spre vest coborand lin de la 1.990 m (Vf. Straja 1.870 m, Vf. Oslea 1.945 m) la 600 m altitudine. Dealurile subcarpatice (400-800 m altitudine) se intind de la Oltet pana la Motru, unde fac legatura cu muntii. La sud de zona subcarpatica, relieful este inca inalt, dealurile Podisului Getic sunt ca niste creste care coboara spre sud. Bazinul hidrografic al judetului Gorj cuprinde Raul Jiu (cursul mijlociu) care curge prin Pasul Lainici, pana la confluenta cu Raul Gilort, adunand apele pe o suprafata de 10.469 kmp, Jiul isi mareste debitul primind apele Raurilor Tismana, Orlea, Bistrita, Jales, Sutita, Sadu, Amaradia, Cioiana. Alte rauri importante ale judetului sunt: Gilort, Oltet si Motru. Lacuri glaciare: Galcescu, Tauri, Slaveciu, Mija, Pasarea si Godeanu. Diversitatea geografica a teritoriului judetului duce si la o diversitate a resurselor minerale: carbune (antracit, grafit, lignit), petrol, gaze naturale, marmura, calcar, marna s.a. Padurile, care acopera 43,5% din suprafata judetului, asigura cantitati mari de lemn si adapostesc un vanat diversificat si bogat.
TURISM – UN LOC BINECUVANTAT
Principala atractie a orasului Targu-Jiu este fara indoiala complexul sculptural realizat de marele Brancusi intre 1937 si 1938: Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului. Cele trei capodopere, situate in aer liber, sunt dedicate eroilor primului razboi mondial. La Curtisoara se gaseste casa fortificata Cula Cornoius, construita in secolul al XVIII-lea, si tot acolo se gaseste si un interesant muzeu al satului. Langa Pasul Jiului se gasesc ruinele unei tabere romane datand din vremea imparatilor Septimius si Caracalla. Pe Valea Jiului, turistii se pot opri la Lainic si pot vizita manastirea de acolo. De la Novaci, oras montan datand din secolul al XVI-lea, se poate ajunge la Baile Ranca (1.600 m altitudine); Baia de Fier este cunoscuta datorita Pesterii Muierii, pestera situata in Cheile Raului Galbenu. In apropiere de Cheile Oltetului, se gaseste Manastirea Polovraci, construita in secolul al XVIII-lea. Traversand orasul Targu Carbunesti, turistii ajung in satul Vladimiri, unde se gaseste casa memoriala "Tudor Vladimirescu". In satul Pades, revolutionarul Tudor Vladimirescu si-a citit proclamatia in 1821. Tismana ofera de asemenea cateva atractii turistice: manastirea cu frescele sale, la numai 32 km departare de Targu-Jiu. La 16 km de Targu Carbunesti se gasesc Baile Sacelu (340 m altitudine) cu un climat placut si cu ape minerale.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-04-20 13:35:06 |
 Postata de 2good |
|
|
