| Afacerea Postul - In loc de urzici si stevie, mancam pateuri vegetale |
In cele 40 de zile ale Postului Mare, cel al Sfintelor Pasti, romanii uita de carne, lactate si oua si trec pe zarzavaturi si produse vegetale. Marii procesatori de carne au speculat momentul si au intrat pe piata cu produse de post.
de E. MIHALCEA
 Urzici ieftine si bune
Supermarketurile au inghitit magazinele de profil
In perioada Postului, atat a celui dinaintea Craciunului, dar mai ales in Postul Pastelui, marii producatori de carne si mezeluri au avut pierderi de pana la 30%, dupa cum spune Sorin Dumitru Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii. Asta pana in urma cu mai putin de un an, cand multi dintre acestia s-au orientat si au inceput sa castige si nisa de piata care nu consuma carne in perioada postului. Pateurile vegetale, dar si salamurile, crenvurstii de post, la preturi mai mici decat produsele similare din soia, au detronat concurenta. Cu atat mai mult cu cat anul acesta zarzavaturile si verdeturile nu s-au facut ca in alti ani, din cauza vremii nefavorabile. IMITATII DE CARNE. Totusi procesatorii nu sunt multumiti in totalitate. Produsele de post se vand foarte bine in Moldova, bine in Bucuresti, dar slab sau chiar deloc in Ardeal. "Produsele vegetale sunt cautate mai ales in zonele in care cutuma religioasa este mai puternica, acolo unde oamenii asculta ce li se spune la biserica, respectiv in Moldova, in zona de sud a tarii, in Dobrogea", spune Ovidiu Wencz, director Campofrio.
"Este o perioada mai grea pentru procesatorii de carne si tocmai pentru ca s-a observat ca Postul Mare – care tine 40 de zile – are efecte pe piata, multi dintre acestia au inceput sa faca si produse vegetale. Exista chiar o tendinta ascendenta", spune Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii. Marii procesatori abordeaza si aceasta gama de produse, pe masura ce se confirma cererea pe piata, respectiv pateuri, chiftele, snitele, dar si imitatii de specialitati, care sunt facute in mod principal din soia.
PIERDERI. Mihai Visan spune ca procesatorii de carne nu se confrunta cu pierderi foarte mari. Procesatorii de carne de porc chiar spun ca nu fac fata cererii de pe piata. "Productia de carne de porc nu atinge necesarul pietei", adauga directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii. Mai mult decat atat, consumul de carne pe martie nu este foarte diferit de cel pe ianuarie si februarie, luni foarte slabe ca vanzare, in primul rand din cauza lipsei de bani a populatiei la inceput de an, cand facturile la intretinere sunt foarte mari, iar la tara inca mai exista rezerve din porcul de la Craciun.
Daca in Postul Craciunului, care este si mai scurt, scaderea vanzarii de carne este neglijabila, in Postul Pastelui ajunge la 10%, pana la 30%, dupa cum apreciaza Dumitru Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii. "La toate Posturile, in prima saptamana si in ultima se constata o scadere mare a consumului de carne, in rest exista o perioada de normalizare", adauga Minea. In 2004, scaderea vanzarii de carne a fost de 10%, iar tendintele pentru acest post sunt chiar mai scazute, pana la 6%. Daca se adauga si produsele din carne, se ajunge la o scadere de 22%-25%, conform Asociatiei Romane a Carnii.
VREMEA. Orientarea producatorilor pe perioada Postului catre produsele vegetale duce in schimb la cresteri ale vanzarii cu 7%-8%. "De Pasti este importanta si vremea. Anul acesta, de exemplu, vremea tine cu noi, pentru ca sunt mai putine zarzavaturi si se vand mai bine produsele vegetale", precizeaza Minea. Asta in ciuda faptului ca pretul produselor de Post este mai mare decat cel al pateurilor sau mezelurilor din carne, din cauza tehnologiei mai complicate si a manoperei mai dificile, a componentelor mai scumpe.
ORIENTAREA. Si totusi lumea se misca foarte repede, dupa cum spune presedintele Asociatiei Romane a Carnii, cu toate ca anul 2004 a avut un Craciun cu vanzare mai mare de carne decat in 2003. Agricola International Bacau are linii speciale de productie pentru produsele vegetale. Sorin Minea, care este si patronul Angst, spune ca pentru 2005 au pregatit un nou produs vegetal, un nou tip de hamburger. Pe piata au intrat cu astfel de produse in urma cu un an, asa cum au facut si cei de la Campofrio. De atunci au 4-5 tipuri de pateuri, hamburgeri complet vegetali, cu naut si legume. "Produsele se schimba periodic in functie de cerere, pentru ca piata este mereu fluctuanta si vrea ceva nou", spune Minea. Cererea de produse vegetale? Destul de mare, mai ales in perioada postului, in conditiile in care duce la o crestere a vanzarilor cu 7%-8%. Iar clientii care sunt convinsi de calitatea acestor produse le consuma si dupa terminarea perioadei de post.
"CARNE" VEGETALA. Exista pe piata o gama larga de alternative la mezeluri si la produsele lactate, unele foarte diferite de echivalentele lor nevegetariene, unele surprinzator de similare. "Carnea" artificiala, facuta cu proteina vegetala, se gaseste in diverse forme, cum ar fi burgeri, crenvursti, salam, carnati, slanina, carne tocata, chiftelute, snitele, sunca, salata cu "carne". Nici lactatele nu au scapat de alternative, care sunt facute din soia, orez sau nuci. Cu alte cuvinte, romanii pot cumpara sau face lapte, branza, unt, maioneza, smantana, inghetata sau orice isi doresc.
Firma pe care o conduce Ovidiu Wencz a lansat produsele vegetale anul trecut, cu o luna inainte de inceperea Postului Pastelui. Daca in prima luna vanzarea a fost de 10 tone, cererea a crescut de 5 ori pana la finele perioadei. Cu toate acestea, produsele chiar daca nu au avut publicitate prea multa, si-au gasit nisa de piata si dupa terminarea Postului. "Gama de pateuri s-a imbogatit cu specialitati cu ciuperci, masline, dar am abordat si alte produse care nu sunt din carne", adauga Wencz. Pierderea vanzarilor la carne? In jur de 30%, poate chiar 40%, dar spera sa castige de pe urma produselor vegetale. "Stim ca exista un segment de piata care nu mananca deloc carne", concretizeaza directorul Campofrio.
CRESTERI. La Scandia, productia de astfel de produse vegetale a inceput in anul 2000, iar in fiecare an consumatorilor li s-au oferit sortimente noi din gama specialitatilor. Ultima iesire pe piata este pate Sibiu vegetal cu masline. Procentual vorbind, vanzarile cresc cu 300%-400% in perioada Postului, fata de cealalta perioada a anului. "In sume absolute insa, aceasta crestere nu reuseste sa recupereze in intregime scaderile de vanzari ale produselor similare din carne", spune Roxana Poede, din partea Scandia.
SOIA. In privinta produselor din soia, Eremia Aurelian de la Ineditfood spune ca branza tofu este in top, fiind foarte ceruta. "Producem o tona pe zi, dar nu facem fata la cerere", declara Aurelian. Acum Inedit food are 7 produse pe piata, cu diverse variante. Se mai face si export in Ungaria, Bulgaria, Israel si Cehia, dar in Romania este piata cea mai mare. Cu toate acestea, Emilian Aurelian considera ca business-ul de produse vegetale nu este foarte profitabil, din cauza ca piata este in formare, iar pe piata din Europa de Vest nu se poate patrunde ca firma producatoare care vine din Romania. Aici, in perioada Postului, vanzarile cresc de 10, 20 de ori.
Ce mai mananca romanii de Post? De la produse vegetale de tot felul pana la orez cu legume la cuptor, orez cu ciuperci cu sau fara soia, bucatele, chiftele de soia, cartofi la cuptor cu sau fara soia, salate din legume si zarzavaturi cu multe condimente, ulei de masline, salata cu porumb, cu sau fara carne, clatite de post facute cu apa minerala si fara oua, ciocolata de post, care se gaseste in magazine. Cei care nu-si permit se multumesc cu zarzavaturile din piata.
PRODUSE DE POST
CALENDAR
Postul Sfintelor Pasti a inceput la 14 martie si va tine pana la 30 aprilie. Biserica a stabilit cateva reguli de postire pentru aceasta perioada, asa cum se intampla si in celelalte posturi de peste an. Zilele randuite pentru abtinere totala de la mancare si bautura sunt luni si marti din prima saptamana a Postului si luni, marti, miercuri, vineri si sambata in ultima saptamana a acestei perioade, numita si Saptamana Patimilor. In aceste zile, cei care nu se pot abtine de la mancare din motive de sanatate au dezlegare de la Biserica sa consume seara paine si apa. In zilele de miercuri din post se ajuneaza pana seara, cand se consuma, de obicei paine si legume fierte. In celelalte zile din saptamana, din tot timpul Postului Mare, se mananca o singura data pe zi, seara, hrana uscata, iar sambata si untdelemn si putin vin. In perioada postului sunt doua dezlegari la peste pe 25 martie, de Buna Vestire si pe 4 aprilie de Intrarea Domnului in Ierusalim. Pentru batrani si copii, Biserica da dezlegare la mancare de frupt in aceasta perioada, daca acestia nu pot posti.
DEZLEGARE LA PESTE
Aproape in fiecare an, in perioada postului, romanii dau iama in magazinele in care se vinde peste, atunci cand este dezlegare. In unele orase si mai cu seama in municipiul Bucuresti, cu aceasta ocazie se organizeaza targuri de peste. Cele mai ieftine sunt hamsiile, de la 40.000 de lei kilogramul. Platica ajunge la 60.000 de lei, heringul – 65.000 lei, iar scrumbia si crapul le poti cumpara cu 70.000 lei kilogramul. Cel mai scump sortiment este fileul de salau, care ajunge si la 400.000 lei kilogramul.
Urzici ieftine si bune
DE SEZON. Taranii vin in piata cu zeci de kilograme de urzici pentru cei care postesc
Perioada de post este benefica si pentru afacerile producatorilor si comerciantilor de margarina. Datorita pretului, acesta este un aliment de baza pentru romanii cu mai putina dare de mana. Iar in post devine regina micului dejun si al cinelor frugale. Lucru dovedit si de statisticile privind consumul la principalele produse alimentare, realizate de Ministerul Agriculturii in perioada 1 februarie – 30 aprilie 2004. Astfel, in martie, luna de post, romanii au consumat nu mai putin de 10.146 tone de margarina – circa 500 de grame de produs de caciula – comparativ cu 6.757 tone in februarie si 5.215 tone in aprilie. Tot statisticile Agriculturii dovedesc ca din meniul de post al romanului nu lipseste orezul. Sub forma de pilaf sau sarmalute, in burtile noastre au ajuns, in martie anul trecut, 14.179 tone de orez, cu 5.295 tone mai mult decat in februarie 2004. Si pentru agricultori, perioada Postului Pastilor este una dintre cele mai profitabile din an. Spanacul, stevia, ridichile, dar si fasolea sau cartofii se vand ca painea calda. "Aduc la piata cam 100 de kilograme de spanac. Dar de cand e postul nu ma mai intorc acasa cu nimic", spune Maria, o vanzatoare din Piata Domenii din Capitala. Urzicile, in schimb, se vand la marginea drumului, in pungi de plastic, cu 10.000 de lei portia. Profitul? Omeneste, dupa cum spun vanzatorii. Daca ridichile si stevia sunt de la tarani, rosiile, castravetii, ardeii si vinetele sunt aduse de peste mari si tari, mai exact din Italia, Iordania, Grecia, Spania. La preturi exorbitante de la 55.000 de lei kilogramul de rosii, pana la 145.000 de lei kilogramul de ardei capia, legumele stau mai mult pe tarabe, caci romanii nu se prea incumeta sa scoata din buzunar atatia bani.
Supermarketurile au inghitit magazinele de profil
OFERTA. In magazine mari sau mici poti gasi produse destule ca sa nu mananci de dulce
Magazinele mici care vand produse de post se confrunta de anul trecut cu o scadere a vanzarilor din cauza concurentei supermarketurilor unde se gasesc acum tot felul de produse vegetale la preturi mult mai mici. "Noi suntem primii care am lansat in Romania produsele din soia, in urma cu 7-8 ani, cand exista o singura fabrica de mezeluri de acest tip si singura soia era cea ungureasca", spune Andreea Niculescu, patroana magazinelor Plafam. Daca acum concurenta marilor producatori da bataie de cap micilor intreprinzatori, la inceput ei au trebuit sa treaca de reticenta romanilor la auzul cuvantului soia. "Reticentele oamenilor au fost crunte. Iar mancam soia, n-am mancat destul ?", isi aminteste Niculescu.
PREPARARE. In timp, in schimb, romanii au mai renuntat la pastai, cartofi si au inceput sa cumpere soia. Avantajul micilor magazine, dupa cum spun patronii acestora, este ca poti vorbi cu clientii, le poti explica modul de preparare al produselor din soia. De exemplu, dupa cum spune Andreea Niculescu, soia deshidratata trebuie fiarta timp de 20 de minute, cu apa, piper si condimente. Este vorba despre bucatile mici, care tin loc de carne, cea tocata, dar si bucatile sub forma de snitele. Dar, cel mai important lucru pe care trebuie sa il faca oamenii care consuma soia este sa stoarca foarte bine soia fiarta. "Daca nu o scurgi de apa, la final, foarte bine zici ca mananci buretele de la baie", adauga Niculescu.
CONCURENTA. Daca in urma cu mai bine de 10 ani nu erau foarte multe produse pe piata, acum liderul este branza tofu (branza de soia), urmata indeaproape de pateurile vegetale, diverse sortimente, cu ciuperci, masline, ardei. Branza se gaseste la preturi cuprinse intre 30.000 - 40.000 de lei, iar pateurile de la 12.000 pana la 20.000 de lei, in functie de tip. De aceea, daca in urma cu 12 ani erau numai vreo 20 de magazine de acest tip, acum, numai in Bucuresti sunt in jur de 200. 85% dintre clientii lor sunt oameni din zona, fideli, care consuma aceste produse preponderent in timpul postului, dar si in timpul anului, mai ales cei care sunt suferinzi si nu au voie mancare care sa contina mult colesterol.
EVOLUTIA CONSUMULUI DE PRODUSE
Sursa: Ministerul Agriculturii. Consumul respectivelor produse este calculat pe anul 2004, cand Postul Pastelui a fost in perioada 23 februarie – 11 aprilie.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-03-31 15:27:26 |
 Postata de 2good |
|
|
