| Prima palma data Ucrainei pentru Bistroe |
Secretariatul Conventiei Internationale Ramsar a decis sa nu mai acorde fonduri Kievului. Aceasta este prima reactie concreta impotriva Ucrainei si poate reprezenta inceputul sfarsitului pentru Bistroe.
ALEXANDRU NASTASE
 Decizie neasteptata si binevenita saptamana trecuta la Geneva, in cadrul reuniunii Comitetului Permanent al Conventiei Ramsar: Ucraina nu va mai primi bani de la aceasta importanta conventie pana cand nu isi va clarifica pozitia referitor la canalul navigabil de mare adancime Dunare – Marea Neagra, construit pe bratele Chilia si Bistroe din Delta Dunarii! In Comitetul Permanent al Conventiei, fiecare continent este reprezentat de cate o tara, iar Europa este reprezentata de Romania. Problema Bistroe a fost din nou ridicata de guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu. "Expertii de la Ramsar au fost din nou foarte interesati de aceasta problema, pentru ca aveau semnale ingrijoratoare despre lucrarile de pe Bistroe. Am avut o discutie foarte lunga cu secretarul general al Conventiei, Peter Bridgewater, care s-a aratat preocupat de subiect", a declarat guvernatorul Munteanu. PROPUNEREA. La scurt timp dupa discutii, delegatia Statelor Unite a inaintat o propunere-soc, nemaiintalnita pana acum in istoria de peste 30 de ani a Conventiei: Ucraina va fi trecuta pe o lista de asteptare si nu va mai primi bani de la Ramsar pana cand nu isi va clarifica pozitia referitoare la Bistroe. Kievul nu va mai beneficia de fonduri de la aceasta conventie, fie ca este vorba de lucrari in partea ucraineana a Deltei, fie ca este vorba de lucrari in alte zone umede din Ucraina. Conventia Ramsar acorda in fiecarea an, prin Comitetul sau de Finante, o serie de granturi, fonduri nerambursabile, tarilor care au semnat si au ratificat hotararile Conventiei. Propunerea partii americane nu a intampinat rezerve din partea nici unei delegatii prezente la reuniune si a fost adoptata. Kievul este asteptat sa adopte in chestiunea canalului o pozitie care sa fie in concordanta cu toate recomandarile facute de-a lungul timpului atat de Conventia Ramsar, cat si de alte conventii. Ucraina nu va beneficia deocamdata de cele aproximativ 120.000 de euro de la Conventia Ramsar. Este pentru prima data in istoria Ramsar cand se ia o asemenea decizie. Important este insa ca hotararea ar putea avea efectul unui bulgare de zapada, determinand si alte conventii si organizatii sa sisteze fondurile acordate Ucrainei.
PRIMUL PAS. Hotararea luata saptamana trecuta reprezinta totodata prima masura luata la nivel international impotriva Ucrainei pentru construirea canalului navigabil in Delta Dunarii. Pana acum, organizatiile internationale si conventiile specializate in probleme de mediu, ca si institutiile politice s-au multumit doar sa critice in termeni duri Ucraina si sa formuleze recomandari cu privire la incetarea imediata a lucrarilor si prezentarea cat mai grabnica a unui studiu de impact al canalului.
EVOLUTIE. Incepand de anul trecut, Jurnalul National a prezentat incalcarile reglementarilor diplomatice, de transport si de mediu si cu abuzurile Kievului in raporturile cu Bucurestiul si cu comunitatea internationala. Sfidarea ucrainenilor fata de recomandarile expertilor a fost cu atat mai mare, cu cat este prima data in istoria unui conflict pe teme de protectia mediului cand toate organismele internationale sesizate formuleaza aceeasi opinie, aceleasi recomandari si se pozitioneaza de partea unei singure parti: a Romaniei. Jurnalul National a prezentat in exclusivitate un document al Guvernului de la Kiev, in care recunostea ca are interese militare in construirea canalului.
CE VOR UCRAINENII? Proiectul ucrainean vizeaza construirea unui canal lung de 162 de kilometri, de la bratul Bistroe (din Delta secundara a bratului Chilia) si pana la portul Reni. In largul Marii Negre, in dreptul gurii de varsare a bratului Bistroe, va fi construit un dig pentru oprirea curentilor marini. Pentru a putea demara proiectul, ucrainenii au modificat in pripa zonele protejate din zona lor de Delta. Lucrarile au inceput in mai 2004, iar in august a si fost inaugurat primul tronson. In ultimele luni s-a lucrat pe bratul Chilia, unde au fost identificate 11 praguri care vor fi dragate. Pana acum, toate sedimentele rezultate din lucrarile de dragare au fost depuse in Marea Neagra, la sud de gura de varsare a lui Bistroe si in Delta ucraineana. Au fost depuse in mare circa 2,4 milioane de tone de mal, urmand ca, pana la final, sa mai fie deversate alte 2,2 milioane de tone. In ultimii zece ani, Romania nu a dragat atata mal din toata Delta. Pe parcursul lucrarilor, ucrainenii au incalcat de mai multe ori frontiera cu Romania, amplasand balize de semnalizare chiar in malul romanesc. Nu de putine ori, chiar dragele au depasit granita. La nivel diplomatic, ucrainenii nu au recunoscut nici un moment abuzurile de pe bratul Chilia.
FILM DESPRE CANALUL UCRAINENILOR
Documentar Bistroe (I)
Documentar Bistroe (II)
Prestigioasa organizatie internationala World Wildlife Fund (Fondul Mondial pentru Natura) este singura care a avut acces, anul trecut, in zona lucrarilor la canalul Bistroe. Filmul, realizat de WWF si prezentat in premiera si in exclusivitate de Jurnalul National, arata cum dragele germane ale firmei Möbius deverseaza malul dragat de pe fundul canalului Bistroe direct pe mal, acoperind cu jeturile vegetatia din zona. Imaginile infatiseaza dragele germane executand la intensitate maxima lucrari in zona canalului si comentarii ale unuia dintre oficialii companiei Möbius, care spune ca firma pe care o reprezinta nu face lucrari daunatoare pentru mediu si nu distruge natura. Filmul contine declaratii ale guvernatorului Deltei ucrainene, Aleksandr Voloskevici, care spune cum Guvernul de la Kiev a modificat zonele protejate ale rezervatiei, astfel incat lucrarile sa poata incepe cat mai repede. Voloskevici a aratat inca de cand s-a avansat ideea proiectului ca Bistroe va distruge iremediabil partea ucraineana de delta si s-a pronuntat in repetate randuri pentru oprirea lucrarilor. In film mai apar si localnici din Valcovo, supranumit si Venetia ucraineana, oras aflat in dreptul localitatii romanesti Periprava, foarte aproape de Bistroe. Oamenii spun ca se tem de un singur lucru, acela ca proiectul va seca toate canalele care trec prin localitate, iar Valcovo isi va pierde renumele.
BASESCU E OPTIMIST
Presedintele Traian Basescu a abordat problema canalului Bistroe si zilele trecute, cu ocazia vizitei sale la Washington. Invitat sa sustina un discurs la prestigiosul Council on Foreign Relations, el a raspuns si intrebarilor unor renumiti ziaristi americani. Unul dintre acestia, l-a intrebat pe presedinte daca este conflictul cu Ucraina pe marginea canalului Bistroe un "conflict inghetat". "Nu, domnule, este doar o disputa istorica. Nu avem un conflict cu Ucraina, avem negocieri care inca nu s-au incheiat intre cele doua guverne. Negocieri care au ajuns la Haga, pentru arbitraj la Curtea Internationala", a spus presedintele. Potrivit lui Basescu, "noi suntem intr-o relatie de buna vecinatate cu Ucraina si schimbarea politica de la Kiev ne face sa ne asteptam la gasirea unor solutii care sa duca la oprirea negocierilor noastre de la Haga privind disputa teritoriala in legatura cu problema canalului Bistroe". (Marina Constantinoiu)
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-03-14 12:25:54 |
 Postata de 2good |
|
|
