| Lordul Robertson paraseste conducerea NATO |
In acordurile unui cimpoi scotian, data fiind originea sa, secretarul-general al NATO, George Robertson, a parasit miercuri pentru ultima data cartierul general al Aliantei. Robertson a refuzat sa-si prelungeasca mandatul, care a ajuns la capatul celui de-al patrulea an, si a predat stafeta succesorului sau, actualul ministru de Externe olandez, Jaap de Hoop Scheffer. In cei patru ani petrecuti la sefia NATO, scotianul a castigat o larga apreciere pentru calitatile sale de lider energic si pragmatic si pentru ca a reusit sa sfideze criticile care sustineau ca alianta transatlantica si-a pierdut relevanta. De cand si-a preluat functia, in 1997, lordul Robertson a contribuit semnificativ la transformarea NATO dintr-o relicva a Razboiului Rece intr-o organizatie capabila sa raspunda noilor amenintari globale.
 Ultimii ani au adus schimbari esentiale in structura NATO si in definirea rolului sau pe scena internationala. In timpul mandatului lui Robertson, NATO si-a desfasurat pentru prima oara trupele in afara Europei, preluand comanda misiunii de mentinere a pacii in Afganistan. "Decat sa iasa din scena, mai bine sa iasa din Europa", a pledat el la momentul respectiv. Tot pentru prima oara in istoria de 54 de ani a aliantei, seful NATO a invocat, imediat dupa atentatele din 11 septembrie 2001, articolul 5 al tratatului care se afla la baza constituirii acesteia, care statueaza ca un atac la adresa unui stat membru va fi considerat un atac la adresa tuturor celorlalte. Robertson a insistat ca NATO sa-si reorienteze eforturile asupra luptei impotriva terorismului, statelor din "axa raului" si asupra crizelor regionale. Acuzat uneori de pro-americanism, lordul Robertson si-a exasperat colegii repetand cu obstinatie ca, pentru a-si indeplini aceste obiective si pentru a nu ramane in umbra SUA, statele europene trebuie sa-si modernizeze capacitatile militare si sa-si sporeasca in acest scop cheltuielile in domeniu. "Daca devenim o masinarie care face mult zgomot, dar nu poate sa actioneze, o sa disparem", a avertizat secretarul-general. Primul rezultat concret a fost crearea unei forte de reactie rapida in octombrie anul acesta. Cel mai dificil moment al mandatului lui Robertson si unul dintre cele mai critice din istoria aliantei a fost criza aparuta in interiorul NATO inaintea declansarii razboiului din Irak, cand diviziunile dintre Franta, Germania si Belgia, pe de-o parte, si SUA, pe de alta parte, au fost pe punctul de a duce la scindarea aliantei. Pentru Romania insa, evenimentul cel mai relevant din anii de mandat ai lui Robertson este largirea fara precedent a aliantei, decisa la summitul de anul trecut, de la Praga. Lordul Robertson, in schimb, considera ca cele mai mari realizari ale sale sunt stabilirea unor relatii apropiate cu Rusia, fostul inamic al NATO, si interventia prompta in Macedonia, in 2001, care a dus la evitarea escaladarii violentei interetnice. Cea mai mare frustrare a secretarului-general este esecul in a-i captura pe principalii suspecti bosniaci de crime de razboi, Radovan Karadjici si Ratko Mladici. De altfel, Balcanii au o semnificatie speciala pentru lordul Robertson, care a fost propulsat in functie de energia cu care a sprijinit interventia aliata in Kosovo, in 1999, ca ministru al Apararii in cabinetul Blair. Fost lider sindical, apoi membru al Camerei Lorzilor, lordul Robertson de Port Ellen, al zecelea secretar-general al NATO, se va retrage acum, la 57 de ani, in orasul sau natal din Scotia si va functiona ca vicepresedinte al companiei de telecomunicatii Cable & Wireless PLC, continuand sa fie si membru al parlamentului britanic.
|
| 2003-12-19 13:57:59 |
 Postata de Roberta |
|
|
