| Dreptul concurentei (I) |
SFATURI JURIDICE - avocat Eduard Fagaraseanu "Stefanica, Dutu&Asociatii"
Prima tara in care a avut loc abolirea corporatiilor si consacrarea principiului libertatii comertului si industriei a fost Franta, in secolul al XVIII-lea.
 In secolul al XIX-lea, au aparut reglementari restrictive ale libertatii concurentei, din necesitatea de a lupta impotriva exercitarii abuzive a concurentei. Astfel, s-a formulat ideea potrivit careia concurenta trebuie sa se exercite in limita obiceiurilor comerciale cinstite.
Odata depasite aceste limite, concurenta devine neloiala si atrage dupa sine raspunderea celui ce a savarsit acte susceptibile de o asemenea incadrare. Temeiul raspunderii pentru concurenta neloiala era, la acea vreme, Codul Civil prin reglementarile sale privind raspunderea. In timp, mai multe tari au adoptat reglementari speciale in acest domeniu. Acest complex de norme a dat nastere dreptului concurentei comerciale destinat "sa asigure un mediu adecvat pentru existenta si exercitarea competitiei intre agentii economici care se confrunta pentru castigarea si consolidarea clientelei proprii". In legislatia romana, dreptul concurentei este reglementat de Legea nr. 21/1996. CONCURENTA NELOIALA. Concurenta neloiala a fost definita prin Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, ca "fiind orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea comerciala sau industriala" (art. 2). Actele de concurenta neloiala sunt: denigrarea, confuziunea, dezorganizarea intreprinderii concurente si acapararea agresiva a clientelei.
OBIECT. In economia de piata se manifesta doua forme ale rivalitatii dintre agentii economici: competenta stimulativa si cea patologica. Dreptul concurentei comerciale are de fapt un dublu obiect: "optimizarea desfasurarii competitiei intre agentii economici in conditii oneste si corecte si reprimarea practicilor abuzive, nocive relatiilor de piata". Competenta patologica se manifesta prin instituirea monopolului asupra unor segmente de piata sau prin excluderea de pe piata a unui concurent prin acapararea clientelei sale.
Subiectele raportului juridic de concurenta. Potrivit art. 2 din Legea concurentei, legea se aplica:
a) agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici – persoane fizice sau juridice – de cetatenie, respectiv de nationalitate romana sau straina, denumiti in continuare agenti economici; cand agentii economici, determinati conform alin. (1), lit. a), participa la o grupare realizata pe cale conventionala prin acord, intelegere, pact, protocol, contract si altele asemenea, fie ea explicita, publica ori oculta, secreta, dar fara personalitate juridica si indiferent de forma – antanta, coalitie, grup, bloc, federatie si altele asemenea –, pentru actele si faptele prevazute la alin. (1), savarsite in cadrul participarii la o asemenea grupare, dispozitiile prezentei legi se aplica fiecarui agent economic, tinand seama de principiul proportionalitatii.
b) organelor administratiei publice centrale sau locale, in masura in care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementarile adoptate, intervin in operatiuni de piata, influentand direct sau indirect concurenta, cu exceptia situatiilor cand asemenea masuri sunt luate in aplicarea altor legi sau pentru apararea unui interes public major.
Categoria agentilor economici include, potrivit art. 2 din OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, "orice persoana fizica sau juridica care produce, importa, transporta, depoziteaza sau comercializeaza produse ori parti din acestea ori presteaza servicii".
Dispozitiile legale privind concurenta se aplica si faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei, precum si celor savarsite in afara teritoriului tarii, atunci cand produc efecte pe teritoriul Romaniei. Prezenta lege nu se aplica:
pietei muncii si relatiilor de munca;
pietei monetare si pietei titlurilor de valoare, in masura in care libera concurenta pe aceste piete face obiectul unor reglementari speciale.
Persoanele fizice la care se face referire sunt comerciantii individuali. Potrivit art. 7 din Codul Comercial "sunt comercianti aceia care fac acte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita". Sunt considerati comercianti si meseriasii, "in masura in care prelucreaza materiale procurate de pe piata, indeplinind fapte de comert". Din randul persoanelor juridice fac parte in principal societatile comerciale, reglementate de Legea nr. 31/ 1990 si societatile cu capital de stat, constituite prin reorganizarea fostelor unitati economice ale statului, conform Legii nr. 15/1990.
De asemenea, pot fi subiecte ale raportului de concurenta: monopolurile si regiile autonome, ca agenti economici din sectorul de stat, organizatiile cooperatiste, precum si asociatiilor cu scop lucrativ, asociatiile familiale si asociatiile in participatiune, chiar daca nu sunt subiecte de drept.
CONTINUT. Cuprinsul raportului de concurenta este definit in functie de drepturile agentilor economici: dreptul asupra semnelor de individualizare a comerciantului si intreprinderii sale; dreptul asupra semnelor distinctive ale produselor; dreptul asupra inventiilor si altor procedee tehnice de gestiune.
Dreptul asupra semnelor de individualizare a comerciantului si intreprinderii sale. Conform Legii nr. 26/1990, republicata, identificarea se realizeaza prin firma si prin emblema.
a) Prin firma se intelege numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza (art. 30, alin. 1). Legea prevede ca "orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente".
b) Emblema este, potrivit art. 30, alin. 2, din Legea nr. 26/1990, "semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen". Orice emblema trebuie sa difere de cele inscrise anterior in acelasi fel de activitate, precum si de emblemele altor comercianti de pe piata unde titularul in cauza isi desfasoara activitatea (art. 43).
Avand in vedere ca atat firma, cat si emblema au scopul de a atrage clientela, art. 5, lit. a, din Legea nr. 11/1991, incrimineaza ca infractiune de concurenta neloiala si sanctioneaza cu inchisoare de la o luna la doi ani sau cu amenda, intrebuintarea unei firme sau unei embleme de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant.
DESPAGUBIRI PENTRU REFUGIATII DIN BASARABIA
Tanase Virgil, Turda, jud. Cluj: "Sunt nepotul cel mare al lui Tanase Gheorghe, refugiat din Basarabia. In regimul comunist de acolo el era considerat chiabur, deoarece avea o casa mare cu vie, opt hectare de pamant si un hectar de padure. Va rog sa ne spuneti daca noi, nepotii, avem drept la despagubiri? Daca avem dreptul, unde trebuie sa apelam? Ce demersuri trebuie facute? Trebuie sa mergem in Republica Moldova? Va rog daca se poate sa-mi dati mai multe detalii".
RASPUNS: Stimate domn, indepliniti conditiile legale pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate. De asemenea, in sedinta din 4 noiembrie 2004, Guvernul a decis prelungirea cu 6 luni, respectiv pana la data de 14 mai 2005, a perioadei in care cetatenii romani indreptatiti sa solicite despagubiri sau compensatii pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, pot depune actele doveditoare ale proprietatii asupra acestor bunuri, la comisiile constituite in cadrul prefecturilor. Pentru mai multe amanunte consultati legea mentionata si adresati o cerere comisiei pentru aplicarea Legii nr. 290/ 2003 constituite in cadrul prefecturii Cluj.
REFUGIATI
Petre Georgeta, Bucuresti: "Ma numar printre refugiatii din Cadrilater si apelez la dumneavoastra pentru a ma ajuta in urmatoarea problema. In anul 1998 am facut o cerere privind despagubirile care ar trebui sa-mi revina, iar in 2002 mi s-a aprobat dosarul. Dar nu am primit de atunci nici o despagubire. Va rog sa-mi spuneti ce pot sa fac si cui sa ma adresez."
RASPUNS: In cazul in care dosarul dumneavoastra a fost aprobat va sfatuim sa va adresati catre comisia de aplicare a Legii nr. 8/1998 pentru a vedea solutia pronuntata. Avand in vedere numarul mare al solicitarilor si fondurile alocate de la buget procesul de despagubire se va prelungi.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-03-05 11:43:52 |
 Postata de 2good |
|
|
