| Ocnele Mari - Cel mai mare lac sarat din Europa |
In cateva zile va incepe prabusirea controlata a cavernei de saramura de la Ocnele Mari, judetul Valcea. Operatiunea, unica in lume, va dura mai multe luni, iar cand caderea tavanului cavernei se va incheia, va rezulta cel mai mare lac sarat din Europa.
 Se naste cel mai mare lac sarat din Europa
OCTAVIAN HERTA
"ULTIMATUM". Vara trecuta la Ocnele Mari s-au prabusit numeroase gospodarii din pricina eruperii valurilor de saramura. Pentru ca dezastrul se poate repeta, prabusirea controlata a cavernei nu mai poate fi amanata. Prabusirea cavernei de saramura din Campul II de Sonde al Exploatarii de Sare din Ocnele Mari a fost decisa in cursul anului trecut de o echipa de specialisti condusa de profesorul universitar Florian Zamfirescu, de la Facultatea de Geologie-Geodezie din Bucuresti. Chiar zilele trecute s-a aprobat executarea acestei operatiuni, ce se va efectua dupa planurile profesorului. FORARI. Complicata procedura tehnologica va fi executata de firma Flowtex. Deocamdata, firma executa foraje in Campul II de Sonde. Calotele care compun caverna vor fi prabusite una cate una, in jurul fiecareia dintre ele fiind realizate foraje menite a le disloca. Daca totul va decurge conform planului, va rezulta cel mai mare lac sarat din Europa, cu o suprafata de 15 hectare. Astfel, Ocnele Mari ar putea deveni una dintre cele mai cautate statiuni de pe "batranul continent". Intreaga operatiune nu este scutita insa de riscuri. Milioanele de metri cubi de apa si sare din caverna s-ar putea revarsa peste orasul Ocnele Mari, obisnuit cu deversarile de saramura din 2001 si 2004, care au dus la distrugerea a zeci de gospodarii din zona. Daca aceasta operatiune extrem de delicata da gres, urbea poate fi stearsa de pe fata pamantului, cu urmari incomensurabile.
VALUL DE SARAMURA. In vara anului trecut, zeci de gospodarii din Ocnele Mari au fost distruse de valurile de saramura care au erupt din Campul II de Sonde. Familii intregi au ramas atunci fara locuinte, fiind nevoite sa se mute la rude. Cea mai grava situatie a fost inregistrata de-a lungul Paraului Sarat, barajul de retentie care ar fi trebuit sa protejeze locuintele din acea zona nefacand fata sutelor de mii de tone de saramura. Nici pana in acest moment situatia sinistratilor nu a fost rezolvata. Mai sunt inca familii care nu au fost despagubite pentru locuintele distruse, autoritatile facand eforturi pentru a rezolva lucrurile cat mai repede.
ISTORIC. Primele lucrari stiintifice despre geologia zacamantului de sare din Ocnele Mari dateaza din anul 1883, dar exploatarea sarii se realiza in zona inca din perioada neoliticului, estimare facuta dupa uneltele gasite in zona. Asezarea Ocnele Mari este cunoscuta de pe vremea lui Decebal, ca fiind cel mai mare centru din zona de extractie a sarii, ca apoi, in timpul ocupatiei romane, sa se construiasca in acest loc un castru pentru exploatarea si apararea zacamintelor de sare, de unde, chiar si dupa plecarea romanilor, se extrage in continuare sare in folosul obstii. In evul mediu, exploatarea sarii devine monopol domnesc si Mircea cel Batran plateste cu bolovani de sare construirea cetatii Giurgiu. Prima gura de mina (ocna) s-a sapat la inceputul secolului al XVII-lea la Carpinis, apoi o alta care s-a prabusit, creandu-se un lac sarat numit "din brazi", urmand cea de pe proprietatea Eforiei Spitalelor Civile. In 1837 sunt sapate 5 puturi in forma de clopot pentru extractia sarii, iar 10 ani mai tarziu domnitorul Gheorghe Bibescu modernizeaza exploatarea, introducand sistemul de camere cu profil ogival, accesul facandu-se prin doua puturi echipate cu crivace, iar pentru drenajul apelor, se sapa puturile de drenaj. Exploatarea in mina de la Ocnele Mari, cunoscuta ca "ocna sistematica" a durat pana in 1895, cand lucrarile de extractie a sarii se muta in mina Sf. Ioan cel Nou, dotata cu prima masina de extractie cu aburi din tara, lucrarile executandu-se in camere in forma de clopot, exploatare care dureaza pana in 1938. Din anul 1933 incepe saparea putului la mina "1 Mai", din care s-au deschis camere cu profil trapezoidal, exploatarea durand pana in anul 1963. In 1959, intra in exploatare campurile de sonde pentru alimentarea cu saramura a platformei de produse sodice Govora, in unele lucrandu-se si astazi.
FURTURI
Dupa evacuarea sinistratilor ca urmare a eruperii valurilor de saramura , casele din Ocnele Mari au cazut prada hotilor. S-a furat tot ce se putea : sobe, usi, ferestre, caramizi. In acest moment, casele sunt pazite de Intreprinderea Miniera. Fostul prefect de Valcea, Aurel Vladoiu, intentiona sa gaseasca o solutie pentru reabilitarea a macar o parte din aceste locuinte. Astfel, dupa ce vor fi determinate zonele de risc, vor fi identificate casele in stare buna si situate in afara oricarui pericol. In acestea ar urma sa fie infiintate postul de politie si cel de jandarmi. De asemenea, fostul prefect a precizat ca acolo pot fi dusi copiii strazii, constructiile respective transformandu-se astfel in adevarate case de copii. "E mai bine asa, decat sa stea pe strazi, prin canale. Evident, este vorba de casele in stare buna, aflate in afara oricarui pericol", mai spunea la acea vreme Vladoiu.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-03-03 12:47:38 |
 Postata de 2good |
|
|
