| Nicu Stan (consulul general al Romaniei la Madrid): "Sunt aici sa stranga bani pentru o casa" |
In fata portii Consulatului sunt vreo 50 de romani furiosi ca actele nu le vin la timp din Romania. Zilele trecute au fost mult mai multi, nu aveai loc sa treci pe strada. Cei mai multi n-au pasapoarte si nu pot sa mearga in tara dupa ele.
 Pe langa explicatii de dat, consulul mai are 3.500 de caziere de semnat. Asa ca Nicu Stan, consulul general al Romaniei la Madrid, ne vorbeste despre romanii din Spania si despre problemele lor in timp ce semneaza caziere pentru oamenii care le asteapta pentru regularizare.
ANA-MARIA LUCA - Madrid
KARINA KNAPEK - (fotoreporter) - Madrid
Jurnalul National: Cat de mare e comunitatea de romani in Spania?
Nicu Stan, consulul general al Romaniei la Madrid: Exista evidenta primariilor. Acel "empadronamiento", procedura prin care orice nou-venit declara scopul si perioada sederii. Pentru a se regulariza au nevoie de acest "empadronamiento". Sunt cam vreo 140.000. Dintre acestia, 73.000 au rezidenta. Ceilalti indeplinesc sau nu conditiile pentru regularizare. Eu estimez ca vor fi cam 50.000. Si sunt cei care nu indeplinesc conditiile, dar spera, incearca si vin aici sa intreabe. Va fi o competitie. Spaniolii spun ca vor ajunge la 800.000 de regularizati. Ei au foarte multi ilegali. Ei nu vor sa spuna si chiar nu cred ca stiu numarul lor. Dar cred ca sunt peste doua milioane. Deci cei care vor indeplini conditiile vor fi, poate, 1,2 milioane. Vor ramane vreo 600.0000 care nu vor indeplini conditiile. Apoi mai e procedura de verificare interna, a angajatorului, a cazierului. Uneori ii mai iarta, in cazul unor depasiri ale timpului legal de sedere. Desi si astea sunt antecedente penale. Dar ii mai iarta.
Cum se organizeaza romanii?
Simplu: se aduc unii pe altii. Aici, in zona Madridului, de exemplu, sunt comunitati compacte. In zona Cosladei sunt mai toti din Teleorman. Vine unul, isi aduce si cumnatul, nepotii. S-au asezat acolo si i-au adus, la randul lor, pe altii. In Arganda del Rey sunt foarte multi din zona Bistritei, in Alcala de Henares sunt multi din Alba Iulia. Devin parohii. Si am intervenit sa fac slujbe in bisericile catolice. E aici in Madrid o biserica, dar mai sunt si comunitatile mai mici, in satele din jurul Madridului, in Arganda, Alcala de Henares sau Coslada. In Saragosa, Barcelona, in Valencia. Si am vorbit acolo, cu autoritatile, ca nu era nici o biserica.
Care e reactia spaniolilor fata de comunitatea mare de romani?
E o reactie pozitiva. Am avut si probleme mai dure. Si am avut si satisfactii, multumiri. Am avut contacte cu spanioli care au angajat romani. In constructii si in agricultura. Si femeile, 80% sunt in serviciul domestic. Din partea angajatorilor am avut doar cuvinte de lauda despre romanii care lucreaza pentru ei. Am fost in zona Huelva, unde au lucrat in agricultura. Multi dintre angajatori sunt oameni simpli, tarani care au pamant. Inainte lucrau cu americani. Apoi au vazut diferenta. Au venit polonezii, ca ei au semnat acordul intai. Apoi au venit romanii. Toti spaniolii spun ca romancele sunt altfel decat polonezele, mai constiincioase, mai muncitoare.
Romanii la munca
Cine isi gaseste mai usor de lucru, femeile sau barbatii?
Femeile au un avantaj. Familiile spaniole vor sa aiba o menajera. De obicei, cele din clasa mai inalta. Am avut solicitari de la Ministerul de Externe, de la Politie... "Vreau si eu o romanca sa fie interna", spun ei. Cam asa suna cererile. Lucreaza in casele diplomatilor, ale sefilor din politie. Iar familia respectiva o poate sprijini intr-un fel sau altul. In sensul asta pot sa-si faca rost mai usor de acte.
Sunt si romani care nu muncesc pe campuri sau care nu fac menajul?
Cei care sunt de 5 ani aici se integreaza mai bine, se vede. Unii au reusit sa-si faca mici firme, de constructii in general, si acum au 40 de angajati, si ei de obicei romani. O parte cu acte, o parte fara acte. Astea sunt firmele care rezista, pentru ca se construieste foarte mult.
Fac si munci sub nivelul lor profesional?
Sigur ca da. Sunt multi cu studii superioare care fac asta. Avem chiar aici o tanara care este profesoara de franceza, dar munceste ca menajera. Ea tot spera la o slujba mai buna, la un hotel. Acum vrea si ea sa se legalizeze.
Cam cati dintre romani vor sa se stabileasca aici?
Eu stau de vorba cu ei foarte des. Nu prea vor sa ramana. Sunt aici ca sa stranga bani pentru o casa, sa-si cumpere lucrurile de care au nevoie in tara, trimit bani acasa. Vin si la noi pentru acte. Cei care cumpara terenuri sau case in Romania pot veni sa-si faca actele fara programare. Acum sunt multi cu pasapoarte expirate sau pierdute. De aceea sunt asa de multi. Le dau pentru pasaport, desi legea in tara spune ca trebuie sa aiba rezidenta ca sa obtina pasaport de la Consulat. Daca nu au rezidenta, trebuie sa mearga in tara. Dar nu poti sa-i trimiti asa in tara. Ei stau de doi ani aici si au tot asteptat sa inceapa regularizarea. Spaniolii tot dadeau semnale. Sunt multi care de trei ani nu au mai plecat din Spania. Si au pasapoarte expirate, ca au stat ascunsi. Au lucrat prin constructii... Ei sunt cei "in curs de legalizare a situatiei din Spania" si li se face pasaportul.
Trei avioane pe luna
Ce se intampla cu cei care nu muncesc cinstit?
I-a zapacit asta pe spanioli. Mai ales in zona insulelor, in perioada sezonului estival.
Sunt romani si la Ibiza?
Sunt. Peste tot in insule. E un fenomen care se petrece de un an sau un an si jumatate. Cei care sunt arestati sunt expulzati. Ei expulzeaza cam trei avioane pe luna. Aceasta inseamna aproximativ 100 de oameni pentru fiecare zbor. Uneori mai trec si iau si din Franta. Bine, depinde si de cat de mare e pedeapsa. Daca primesc mai mult de 5 ani de inchisoare, trebuie sa-i ispaseasca aici".
Politisti falsi
Continuand interviul, consulul general al Romaniei la Madrid vorbeste despre romanii care se dau drept politisti. "E o zona cu criminalitate ridicata: zona Mendes-Alvaro, unde vin autocarele. Daca mergi acolo, vezi cum unii ii pacalesc pe altii. Daca vii in vizita si nu te asteapta nimeni sa te ia direct de pe scara autobuzului ori esti furat direct, ori zice ca te duce el unde trebuie sa ajungi "Pai de unde esti?", "Pai din Sibioara". "Pai si eu, il stii pe cutare?". Se intampla multe din astea. Apoi sunt cei care se dau drept politisti. De pilda, la inceput, prin 2002, nou-venitii erau acostati de cate un compatriot care spunea ca stie el un patron spaniol. Si suna pe un altul si stabilea o intalnire, undeva chiar in centrul Madridului. In drum, se intalneau cu un "politist" care le arata o legitimatie falsa: un portofel pe care puneau o icoana a Maicii Domnului in loc de poza si o insigna din cele vandute de magazinele de suveniruri. Si romanul abia venit se speria. "Politistul" vorbea si in spaniola, zicea ca trebuie sa prezinte banii, cei 500 de euro, si pasaportul. Binevoitorul insotitor intervenea si facea traducerea intre victima si politist: "Dom’le, hai ca trebuie sa lasati banii astia aici, spaga, ca sa ne lase in pace". Ii dadea si el pasaportul lui si intrau amandoi pe o usa si apoi nu mai apareau. Am avut cazuri multe. Cand strang cate 50 de euro, vorbim cu firmele de autocare si li se dau bilete mai ieftine, ca sa poata ajunge in tara".
Problemele romanilor
"Unele dintre cele mai stringente probleme sunt accidentele de masina si cele de munca. Sunt multe. Si decesele sunt o problema. Nu avem bani sa-i ajutam. Familia trebuie sa suporte costurile repatrierii. Am incercat aici sa strangem prin comunitati, prin biserici, dar nu s-a strans prea mult. Le trebuie 4.500 de euro din Madrid si 5.000 din alta parte ca sa repatrieze corpul rudei decedate. E foarte mult si n-au bani. Si asa, in fata Consulatului, oamenii vin zilnic, fara bani, fara acte. Si ceilalti care stau in fata institutiei pun mana de la mana si ii ajuta", ne spune domnul Nicu Stan.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-02-26 10:58:38 |
 Postata de 2good |
|
|
