| Alegeri 2004 - Frauda, frauda, dar sa o stim si noi! |
Cererea PSD privind infiintarea unei comisii care sa ancheteze acuzatiile de fraudare a alegerilor generale readuce in atentie scandalul din noiembrie 2004.
 Initiativa PSD de a cere conducerii Parlamentului infiintarea unei comisii speciale de ancheta privind acuzatiile de fraudare a alegerilor generale readuce in atentie scandalul izbucnit la 30 noiembrie 2004, cand Traian Basescu a solicitat anularea scrutinului.
ANIELA NINE, DANA PICIU, CARMEN VINTILA
SCOP. Adrian Nastase vrea sa vada in ce masura acuzatiile la adresa PSD au fost de natura sa duca la cererea de anulare a alegerilor. Grupurile parlamentare ale PSD au transmis, ieri, o scrisoare birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, prin care solicita constituirea unei comisii de ancheta pentru verificarea acuzatiilor referitoare la fraudarea alegerilor parlamentare si prezidentiale din 2004. "Noi nu vrem sa ramana aceasta pata asupra derularii alegerilor, pentru ca, in mod paradoxal, PSD a pierdut alegerile si ramane si ideea ca a fraudat alegerile ca sa le piarda. Aceste lucruri trebuie clarificate, iar comisia trebuie sa incerce sa vada in ce masura aceste acuzatii la adresa PSD au fost de natura sa duca la solicitarea de anulare a alegerilor", a declarat presedintele PSD, Adrian Nastase. Solicitarea PSD va fi analizata in sedinta comuna de birourile permanente parlamentare. GUVERN. Pe de alta parte, ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, a precizat ca Guvernul va solicita liderilor grupurilor parlamentare organizarea unor consultari, in baza carora sa se ceara birourilor permanente reunite ale celor doua Camere constituirea unei comisii parlamentare de ancheta a modalitatii de organizare si desfasurare a alegerilor din 2004. "In ultimele doua luni, a avut loc o serie de discutii in societatea civila, in opinia publica, precum si in cercurile politice privitoare la posibilele fraude care ar fi avut loc la alegerile parlamentare si prezidentiale din noiembrie si decembrie", a motivat Olteanu demersul Guvernului.
MODIFICARE. Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul a mai precizat ca sunt necesare "in mod evident" unele modificari la legile electorale. Aceste modificari se refera in primul rand la capitolul liste suplimentare. El a mai spus ca in baza unei dezbateri publice va trebui sa se decida trecerea sau nu la un sistem de vot uninominal.
TRANSFER DE VOTURI. Scandalul fraudarii alegerilor a izbucnit intre cele doua tururi de scrutin ale alegerilor prezidentiale, atunci cand Traian Basescu, copresedinte al ADA la momentul respectiv, a solicitat anularea scrutinului, invocand fraude electorale. Dovada pe care Traian Basescu a adus-o in sprijinul acuzatiilor sale a fost o variatie a numarului de voturi nule inregistrate, asa cum reiesea acest lucru din buletinele informative difuzate de BEC la intervale regulate de timp. Concret, Basescu acuza "transferarea" electronica in "contul" contracandidatului sau, Adrian Nastase, a 160.000 de voturi, declarate oficial ca anulate. In acest context, Traian Basescu, sustinand ca fraudarea a avut loc prin vicierea soft-ului care contabiliza electronic voturile, a solicitat, pe langa anularea scrutinului, si arestarea imediata a directorului Institutului National de Statistica, sigilarea calculatoarelor si intreruperea procesului electoral. Ceea ce nu s-a intamplat, toti cei vizati respingand acuzatiile lui Basescu. S-a intamplat insa altceva.
CONSECINTE. A fost expertizat soft-ul utilizat de BEC de catre sarbi, ajungandu-se la concluzia ca nu au fost probleme si s-au impus restrictii la votul pe liste speciale. Astfel, la turul doi al prezidentialelor au putut vota pe astfel de liste doar cetatenii aflati in tranzit in localitatile unde nu-si aveau resedinta si numai in sectii special amenajate. De asemenea, sesizarile privind o posibila frauda au fost verificate, iar in final, atat alegerile parlamentare, cat si, ulterior, cele prezidentiale au fost validate.
La scurt timp dupa instalarea noului Parlament, PD anunta ca va cere infiintarea unei comisii de ancheta in cazul fraudarii alegerilor. La randul sau, presedintele Traian Basescu afirma intr-un interviu acordat cotidianului Adevarul si publicat pe 6 ianuarie ca este necesara o ancheta parlamentara asupra modului in care s-au desfasurat alegerile, pentru ca "nimeni nu mai trebuie sa gandeasca vreodata in Romania ca vointa electoratului poate fi masluita". PSD preia din zbor ideea si anunta in aceeasi zi ca intentioneaza sa ceara Parlamentului constituirea unei comisii de ancheta privind verificarea acuzatiilor de fraudare a alegerilor din 28 noiembrie si tragerea la raspundere a celor vinovati.
Disputa IMAS-CURS
La sfarsitul lunii trecute, directorul IMAS, Mircea Chivu, semna in revista Dilema Veche articolul intitulat "Fraudarea alegerilor ca eveniment statistic", preluat ulterior de presa centrala. Frauda, frauda, dar sa o stim si noi!
GABRIELA ANTONIU
Astfel, IMAS a constatat ca exista o asociere statistic semnificativa intre procentul voturilor exprimate pe liste speciale si al voturilor nule, pe de o parte, si procentul voturilor obtinute de PSD+PUR si candidatul Adrian Nastase la alegerile generale din noiembrie 2004. "Cu cat intr-o sectie s-au inregistrat mai multe voturi pe liste speciale si mai multe voturi anulate, cu atat rezultatul votului a fost mai favorabil partidului aflat atunci la guvernare", constata directorul IMAS, Mircea Kivu.
ANALIZA. "Probabilitatea ca relatia enuntata sa fie datorata hazardului este, practic, nula", explica directorul IMAS. Autorul preciza ca, chiar daca este corecta, analiza statistica nu poate dovedi fraudarea alegerilor, intrucat frauda este un concept juridic, nu unul statistic. "Analiza dovedeste doar ca un partid a fost favorizat, si nu in mod marginal, de prezenta masiva pe listele speciale (1.057.523 de persoane, adica peste 10% din totalul votantilor) si de numarul mare al voturilor anulate (593.858). Frauda, daca a fost, trebuie lamurita de Politie si Justitie", scrie in articol Mircea Kivu.
REACTIE. "Toata analiza IMAS se bazeaza pe o ipoteza falsa, si anume ca sectiile de votare au marimi aproximativ egale. In sectiile cu pondere mare de voturi anulate, PSD+PUR a obtinut mai multe voturi nu numai pentru ca erau voturi anulate cu pondere mai mare, ci si pentru ca sectiile erau mai mici. Similar, pentru sectiile cu pondere mare de alegatori pe liste speciale. In sectiile mici cu pondere mare de alegatori pe liste speciale, PSD+PUR a obtinut mai mult si pentru ca erau sectii mici", a afirmat, la scurt timp, Sebastian Lazaroiu, directorul CURS. El a spus ca IMAS a selectat sectiile pe care a facut studiul fara sa tina cont de marimea lor: primele 1.000 de sectii cu liste suplimentare aveau in medie 1.600 de alegatori, in timp ce celelalte, 1.000 de sectii analizate aveau doar 350 de alegatori fiecare. CURS a refacut studiul, tinand de data aceasta seama si de marimea medie a sectiilor de votare si a constatat ca PSD a fost favorizat in sectiile cu liste suplimentare doar in mediul rural, in timp ce Alianta a fost avantajata si in mediul urban.
EPISODUL GHERGUT
Pana la demersul de ieri al PSD, cand practic s-a concretizat intr-un fel scandalul fraudarii alegerilor declansat de Basescu, singurele momente care mai aminteau de acest scandal erau legate de fostul presedinte al BEC, Emil Ghergut. El l-a criticat la momentul respectiv pe Traian Basescu pentru solicitarea de anulare a alegerilor. "Nu este permis sa se aduca aceste grave acuzatii la adresa noastra numai de dragul de a castiga sau poate a te inscrie in cursa electorala pe care n-ai castigat-o din primul tur, asa cum s-a laudat domnul Basescu", spunea Ghergut. Ca urmare a acestor declaratii, Alianta D.A. a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) excluderea din Magistratura a lui Emil Ghergut pentru consideratiile politice facute in legatura cu candidatul Aliantei la Presedintie, Traian Basescu. Cererea a fost trimisa de catre CSM Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), care sa decida cu privire la o eventuala actiune disciplinara in cazul sefului BEC. Concluzia? Judecatorul Emil Ghergut a afectat imaginea Justitiei prin declaratiile pe care le-a facut in calitate de presedinte al BEC, potrivit membrilor Colegiului de conducere al ICCJ, care au decis declansarea actiunii disciplinare impotriva lui. Astfel, Colegiul de conducere al instantei supreme a hotarat sa sesizeze CSM, care va stabili daca se impune sanctionarea lui Emil Ghergut. Potrivit unor surse din Magistratura insa, CSM are la dispozitie doua luni, respectiv pana la 14 martie, pentru a lua in discutie cazul judecatorului Emil Ghergut.
Sursa:www.jurnalul.ro |
| 2005-02-08 11:38:03 |
 Postata de 2good |
|
|
