| Peste 20 000 de telefoane interceptate |
Procurorul general Ilie Botos a prezentat, ieri, intr-o conferinta de presa, datele statistice referitoare la avizele de interceptare a convorbirilor emise de Parchetul General in perioada 1991-2002, in baza unei hotarari judecatoresti care a dat castig de cauza organizatiei neguvernamentale APADOR-CH, intr-un proces intentat impotriva Ministerului Public.
 Incepand din 1996 s-au eliberat, pana inclusiv in 2002, aproape 5500 de autorizatii, alte peste 14.200 de mandate de interceptare fiind eliberate de procurori in perioada 1991-2002, la soliciitarea SRI, SIE, Directiilor de Informatii ale Armatei si Internelor si Serviciului de Informatii al Ministerului Justitiei, in temeiul Legii 51/ 1991 privitoare la siguranta nationala.
Botos a declarat, referindu-se la prima categorie de avize de interceptare, ca s-au acordat cu maxima parcimonie si numai pentru prevenirea sau combaterea unor infractiuni deosebit de grave: cele comise cu mare violenta, coruptie sau criminalitate organizata. Numarul total al acestor autorizatii (5489) este infim in raport cu numarul total al cauzelor solutionate de procurori in intervalul 1996-2002, peste 3,6 milioane de dosare, din care mai mult de 435 de mii finalizate prin rechizitoriu. Numarul interceptarilor a crescut aproape exponential, de la numai doua in 1996, la 2581 în 2002. O treime dintre cei monitorizati au fost trimisi in judecata, 700 dintre acestia fiind condamnati definitiv.
A doua categorie de avize date de procurori, mandatele de intercepare emise in baza cererilor venite de la serviciile de informatii, au fost in numar de 14.267, cele mai multe fiind acordate in 2001, cand s-au inregistrat 2443 de astfel de avize. Acestea au inregistrat cresteri numerice importante, ajungand de la 61 in 1992, la 824 în 1996 si 2399 in 2002. Seful Ministerului Public a explicat aceste cresteri prin prisma evenimentelor din 11 septembrie 2001 si a situatiei din Irak. Mandatele cerute pe baza Legii sigurantei nationale au vizat si aspecte referitoare la cazuri din aria terorismului, dar si a criminalitatii transfrontaliere si marii coruptii. „A oferi detalii despre datele care tin de siguranta nationala presupune a incalca prevederile Legii 51/1991. Statistica prezentata de noi a fost urmare a unei hotarari judecatoresti care ne-a obligat la acest lucru. Despre eficienta folosirii interceptarilor culese de serviciile de informatii pot vorbi, eventual, comisiile de specialitate din Parlament, sub controlul carora se afla aceste servicii. Trebuie sa stiti ca, potrivit legislatiei SUA, spre exemplu, raportul anual despre interceptari nu contine date despre siguranta nationala. La fel si in statele UE", a precizat Botos.
|
| 2003-12-12 10:45:57 |
 Postata de Roberta |
|
|
