| Pana in 2008, Afacerea RAFO va fi inmormantata |
Alecu Racoviceanu
Campaniile anticoruptie au ceva din farmecul Olimpiadelor. O data la patru ani, cei mai buni sportivi, arbitrii cei mai de incredere si publicul pasionat de intreceri se concentreaza asupra celui mai scump stadion al momentului.
 Dupa o luna, totul este uitat si raman doar interviurile date de campioni, avand pe fundal medaliile castigate. Publicul obisnuit uita de atletism, gimnastica, natatie si box si se gandeste din nou numai la fotbal. Auzeam pe cineva care remarca in discursul lui Traian Basescu o nota de combativitate pe care nu am mai auzit-o pana acum. Acel cineva greseste.
Cea mai mediatizata actiune a momentului, Afacerea RAFO, suntem siguri ca va fi ingropata si ca merge spre drumul cert al unor sentinte usoare sau chiar achitari, pronuntate spre sfarsitul acestui mandat prezidential ori la inceputul celui viitor. Asta nu inseamna nici ca persoanele implicate sunt nevinovate, nici ca ele ar trebui impuscate in strada, doar ca povestea are ceva de déjà-vu.
O data la patru ani, in timpul campaniei electorale, principalii rivali se infrunta si pe tema combaterii coruptiei. Dupa castigarea votului, noul presedinte simte nevoia sa-si tina anumite promisiuni. Nu poate sa faca nimic in domeniul economic, nu are nici o sansa sa creasca pensiile, salariile, sa ieftineasca intretinerea, asa ca ii ramane doar combaterea coruptiei. Sa luam cateva exemple de la inceputurile mandatului. In 1997, imediat dupa instalare, Emil Constantinescu a infiintat ridicolul CNAICCO. A avut doua teme mari la lansare, EuroColumna si mafia din petrol, tinta fiind Petrolexportimport. Timp de doua luni, zeci de procurori si politisti au tropait prin aceste institutii, au fost audiate sute de persoane. Rezultatul final: la inceputul mandatului lui Ion Iliescu, doi directori de la o firma cu legaturi in EuroColumna au fost achitati. A urmat nebunia dosarelor Bancorex. Intreg mandatul lui Emil Constantinescu a fost marcat de arestari si eliberari succesive ale lui Razvan Temesan. Rezultatul este tot o serie de achitari.
In anul 2000, Adrian Nastase a pornit si el lupta impotriva coruptiei. Prima miscare a fost afacerea RomTelecom si aproape toti ministrii din Guvernul Radu Vasile au fost chemati si filmati la poarta Directiei Cercetari Penale.
Ancheta a murit undeva pe drum. S-a crezut ca Radu Sarbu, administratorul privatizarilor CDR-iste, va infunda puscaria. Si aceste anchete au fost pierdute pe drum sau au fost transformate in procese plicticoase, sortite achitarii. Ioan Avram Muresan, pilon in vremea lui Emil Constantinescu, a ajuns si el subiectul unor amanari la Curtea Suprema.
Toate aceste anchete pe care le-am enumerat – probabil o zecime din cele croite pe acelasi tipic – au inceput ca un tsunami si s-au terminat ca fasaitul racoritor al tabletei de calciu pe care o dizolvi intr-un pahar de apa ca sa te revigoreze. Ancheta RAFO este prea mare pentru a fi trimisa rapid in instanta. Facute temeinic, expertizele contabile in acest dosar ar trebui sa dureze mai mult de un an. Apoi vor urma obiectii la expertize, calcule peste calcule, probleme procedurale. Poate spre finalul anului 2008, o prima instanta s-ar putea pronunta in acest dosar. Atunci, furia ca datoriile uriase au fost preluate la stat si incrancenarea anchetatorilor de a demonstra o infractiune vor fi uitate si, asa cum am facut cu atatea alte dosare, vom privi cu indulgenta sentinte usoare, eventuale achitari sau restituiri ale dosarului catre procurori.
De ce credem ca afacerea RAFO va fi uitata la sfarsitul acestui mandat? Cel mai mare noroc al celor implicati in acest dosar este ca faptele lor s-au consumat si sunt cercetate in Romania.
NOTA: Fiecare campanie anticoruptie a inceput prin inlocuirea procurorului general si a sefului Politiei Romane. Orice nou presedinte spune ca are nevoie de echipa pentru a starpi mafia care nu il lasa sa respire atunci cand era simplu cetatean, in Opozitie. Dupa aproximativ un an, dosarele incepute cu tropaituri si zanganit de catuse cadeau in derizoriu si atunci echipa procuror-politist care parea de incredere pentru presedinte era din nou schimbata.
Traian Basescu pare sa aiba o tactica noua in privinta Procuraturii – dictata poate si de faptul ca el a fost trimis in judecata de procurori care activeaza in actuala structura. Stie ca tot va trebui sa sacrifice cativa sefi peste un an, pentru a justifica esecurile in campania anticoruptie, si se gandeste ca, daca tot trebuie sa lase niste oameni sa-si rupa dintii, de ce sa nu o faca unii alesi de Ion Iliescu si Adrian Nastase. Poate ca in Ministerul Public nu vom asista prea curand la schimbari de cadre.
Sursa:www.gardianul.ro |
| 2005-01-13 10:27:42 |
 Postata de 2good |
|
|
